Iată ce spunea jurnalista de investigaţie Amanda Ripley în cartea „Cei mai deştepţi copii din lume şi modelele de învăţământ care i-au format”: „Prea mult timp profesori mediocri le-au servit elevilor o hrană care nu trebuia mestecată. Dacă eşuau, consecinţele erau puţine. Abia mai târziu, după liceu, tinerii aveau să descopere că fuseseră înşelaţi. Lumea reală nu dădea întotdeauna a doua sau a treia şansă; lumea reală nu dădea credit pentru prezenţă.”
S-a crezut multă vreme că o tabletă va spori nivelul de cunoştinţe al elevilor, dar s-a dovedit contrariul. Unele ţări, precum Suedia, au introdus recent politici prin care sistemul de digitalizare este dublat în şcoli de metode clasice de predare. Iar oamenii de ştiinţă de la Institutul Norvegian de Ştiinţă şi Tehnologie au descoperit că educaţia prelungeşte viaţa, pe când abandonul şcolar este aproape la fel de dăunător precum consumul a cinci unităţi de alcool pe zi. Prin urmare, de ce nu schimbăm direcţia şi noi?
Demografia: România versus Europa
Cu o rată a fertilităţii în declin în toată Europa şi o tendinţă de creştere a speranţei de viaţă, cel mai pesimist scenariu al Institutului Naţional de Statistică spune că în 2060 vor mai fi doar 12,5 milioane de români pe teritoriul ţării. Cel mai optimist vorbeşte despre 16,3 milioane. Motivele principale pe care le invocă tinerii care nu vor să devină prea curând sau vreodată părinţi sunt contextul climatic şi conflictele armate. Astfel, s-a ajuns la situaţia în care în România sunt 123 persoane vârstnice (65 ani +) la 100 de persoane tinere. Doar 3 din 10 tineri cu vârste cuprinse între 18-24 de ani au copii, respectiv 5 din 10 în cazul celor între 25-34 de ani. Practic, azi, aproape jumătate dintre cei care ar putea avea copii aleg să nu aibă.
Educaţia: România versus Europa
Deşi oficial şcoala este gratuită, cele mai costisitoare aspecte în creşterea unui copil sunt: educaţia, hainele şi încălţămintea, alimentaţia şi activităţile extraşcolare. 28% dintre români menţionează un cost lunar între 500 şi 1.000 RON pentru întreţinerea unui copil, 33% un cost între 1.000 şi 2.000 RON, iar 36% (39% în mediul urban şi 32% în mediul rural) estimează o medie lunară de peste 2.000 RON.
Însă cum arată şcoala în România? În ultimii ani sistemul de învăţământ s-a confruntat cu scăderea numărului de elevi, diminuarea accesului la educaţie de calitate, rezultate slabe la testări şi un nivel ridicat de abandon şcolar. Rezultatele evaluării PISA au arătat că 4 din 10 copii de 15 ani nu au aptitudini de bază cu privire la citit (41,7% faţă de 26,2% media UE) şi matematică (48,6% faţă de 29,5% media UE). Nici potrivit datelor Eurostat nu stăm mai bine, rata de părăsire timpurie a şcolii în România (16%) fiind dublă faţă de media Europei (8%).
În acelaşi timp, 60% dintre şcolile în care elevii români învaţă sunt în continuare neconforme, fără autorizaţie ISU sau autorizaţie sanitară de funcţionare. În prezent, nici măcar jumătate dintre cei care încep şcoala nu promovează examenul de Bacalaureat. Ce aşteptări să avem de la mediul rural, dacă pe plan naţional 3 din 10 elevi nu au luat nota 5 la Evaluarea Naţională? Totuşi, conştientizăm starea naţiei. În cel mai recent Eurobarometru, 22% dintre români spun că îmbunătăţirea calităţii şi accesului la educaţie ar avea cel mai puternic impact pozitiv asupra vieţii lor. Şase din zece români trăiesc fără siguranţa zilei de mâine, visând la un sistem de învăţământ calitativ, cu profesori bine pregătiţi şi dotări şcolare necesare. Iar dacă riscul de sărăcie sau de excluziune socială a crescut între 2020-2021 pentru toţi copiii din Uniunea Europeană la 24,4%, la noi, în România, a crescut la aproape 42%.
Calitatea vieţii: România versus Europa
Românii alocă cei mai puţini bani pentru educaţie. Doar 0,6 procente au fost cheltuite pentru educaţie anul trecut, în timp ce pentru ţigări şi alcool românii cheltuiesc de 7 ori mai mult. De departe, cea mai mare parte din bani este alocată produselor alimentare, care au o pondere de peste 34% din venit. Mulţi bani, mai exact 15% din venituri, se duc şi pentru utilităţile locuinţei. Interesant este că ne „descurcăm” şi-aşa: 59% dintre români consideră că situaţia economică este mai degrabă bună, 20% mai degrabă proastă, 11% foarte bună şi 10% foarte proastă. Conform aceluiaşi Eurobarometru, 10% dintre cetăţenii din UE au răspuns că situaţia lor economică este foarte bună, 55% mai degrabă bună, 25% mai degrabă proastă şi 7% foarte proastă.
Munca: România versus Europa
În 2023, rata de ocupare a populaţiei aptă de muncă din România a fost de 63%, peste jumătate lucrând în servicii, potrivit INS. Din punct de vedere al nivelului de educaţie, 66% dintre acestea aveau studii medii, iar 36% studii generale. Muncitorii calificaţi reprezentau 17,7% din totalul populaţiei ocupate (12% în sectorul agricol, 33% în industrie şi construcţii, iar 55% în servicii). Rata şomajului a fost de 5,6%, însă îngrijorător este faptul că 2 din 10 tineri nu muncesc, iar 7 din 10 tineri cu locuri de muncă blue collar iau în considerare munca în străinătate. Lucrătorii manuali şi sezonieri continuă să plece peste hotare, deoarece câştigurile pe care le au în agricultură sau în construcţii sunt semnificativ mai mari decât cele pe care le pot obţine în ţară.
În ceea ce priveşte satisfacţia, 49% dintre români se declară mulţumiţi de locul de muncă şi remuneraţie, în timp ce 19% nu sunt mulţumiţi, considerând că nu sunt plătiţi suficient şi că nivelul de stres este ridicat. Pentru 22% schimbarea locului de muncă i-ar putea scăpa de stres, iar 12% recunosc că ajung să compenseze prin consum de substanţe (tutun, alcool), iar 8% au apelat la un terapeut. Însă ce se întâmplă cu românii care încă pleacă din ţară? Din rândul acestora, 85% au invocat contextul economic şi faptul că îşi doresc salarii mai mari. Sunt motivaţi şi de perspective mai bune în carieră, calitatea vieţii, numărul şi tipul joburilor scoase în piaţă de angajatorii străini sau de accesul la un alt mediu cultural. Iar ţările către care se îndreaptă cei mai mulţi sunt Germania, Marea Britanie, Spania, Italia, SUA, Franţa, Olanda şi Austria.
Muncitori calificaţi: România vs. Europa
În 2023, 75% dintre angajatorii UE nu au putut găsi lucrători cu competenţe potrivite. Şi nu există niciun semn că cererea de muncitori calificaţi va încetini în curând, dimpotrivă, estimându-se că populaţia de vârstă activă va scădea cu încă 35 de milioane de oameni până în 2050, conform raportului „Analiza penuriei de forţă de muncă şi competenţe” al Business Europe, care a analizat situaţia din 21 de state membre UE.
Pe lângă procentul foarte mare de elevi care părăsesc şcoala timpuriu, pe lângă tinerii care nu merg nici la şcoală şi nici la serviciu, România ocupă locul 2 în Europa la capitolul populaţie inactivă, aproximativ jumătate din această populaţie inactivă profesional fiind absolventă de liceu şi studii profesionale. Conform Eurostat, România înregistrează cel mai mare procent de tineri între 15 şi 29 de ani care nu au un loc de muncă şi nici nu urmează o formă de educaţie (19,3%, versus media de 11.2% a UE).
Iar România rurală?
La sat, 1 din 10 copii nu urmează nicio formă de învăţământ, iar 1 din 4 elevi abandonează şcoală. De ce? Aproape jumătate dintre părinţii din mediul rural admit că nu au bani să-i trimită pe copii zilnic la şcoală. Iar sărăcia în care trăiesc aceste familii şi lipsa de educaţie sistemică din mediul rural au consecinţe grave. Ştiaţi că vârsta la care minorii încep să fumeze şi să consume alcool este sub 14 ani? La fel de grav este faptul că 45% dintre fetele sub 15 ani şi 30% dintre cele cu vârsta sub 18 ani, devenite mame în statele Uniunii Europene, provin din România rurală, iar 10% dintre nou-născuţii de la noi au o mama adolescentă.
Pentru inserţia tinerilor în piaţa muncii se pune accent pe competenţe care îi fac potriviţi pentru cererea existentă prin intermediul liceelor tehnice cu practică la agenţi economici. Însă, lipsa accesului la educaţie de calitate în mediul rural are consecinţe. Şapte din zece persoane cu nivel scăzut de instruire provin de la sat.
Şi totuşi, cum arată învăţământul în mediul rural atunci când se investeşte în el?
Au îmbunătăţirile aduse infrastructurii şcolare impact şi asupra performanţei elevilor? Asociaţia BookLand, care a reuşit în timp record (puţin peste 4 ani) să renoveze 80 de şcoli şi grădiniţe rurale, spune că da. Iar datele colectate susţin această afirmaţie. Printre indicatorii analizaţi în peste 50 din cele 80 de şcoli şi grădiniţe renovate de BookLand s-au numărat rata de absenteism, abandonul şcolar, promovabilitatea (inclusiv la evaluări naţionale), media anuală/ media la evaluările naţionale. Astfel, pentru prima dată, Asociaţia a putut avea o imagine de ansamblu asupra performanţelor ante/post renovare.
Analizând aceste date, rezultatele post-renovare s-au îmbunătăţit considerabil la nivelul ratei de absenteism şi abandon şcolar. Dacă în perioada ante-renovare absenteismul înregistrat în şcolile şi grădiniţele renovate era de 10,10%, după renovare a scăzut la 7,45%. Similar, rata de abandon şcolar a scăzut de la 2,81% la 1,08% post-renovare, practic înjumătăţindu-se. Totodată, frecventarea orelor de curs a avut impact asupra rezultatelor obţinute de elevi. Media la evaluările naţionale a crescut cu 1,45 puncte (de la o medie de 4,63 ante-renovare la 6,08 post-renovare) în şcolile gimnaziale modernizate şi dotate de BookLand, în timp ce rata de promovabilitate a crescut de la 57,15% la 64,51%.
Investiţiile în infrastructura şcolară au, aşadar, impact direct şi măsurabil. Prin renovarea clădirilor insalubre şi transformarea lor în spaţii sigure, adecvate studiului, putem contribui la reducerea absenteismului şi abandonului şcolar, îmbunătăţirea rezultatelor la clasă şi, chiar mai important, la schimbarea mentalităţii elevilor/părinţilor în mediul rural. Cifrele nu sunt bombastice, însă sunt conforme cu realitatea şi arată o schimbare clară în bine în numai 2 ani. Este, practic, doar începutul!
Dar e suficient? Funcţionează la cote maxime învăţământul profesional dual în România?
NU. Pregătirea vocaţională nu este corelată cu nevoile pieţei, astfel că rata de angajare a celor care au absolvit o şcoală vocaţională a fost, în 2022, de doar 57,7%, faţă de media UE de 79,7%. Iar îmbunătăţirea ratei de angajare a acestei categorii de absolvenţi se poate face prin adoptarea unei învăţări bazate pe muncă, în 2022 doar 8.4% din ei beneficiind de o astfel de învăţare, faţă de media UE de 60.1%.
Inventat de germani acum câteva sute de ani şi legiferat în 1969, învăţământul dual performează în anumite ţări din Vestul Europei, unde se pune accent pe deprinderea de competenţe teoretice, practice şi sociale necesare viitorilor specialişti. „Practicanţii” nu sunt văzuţi ca simpli elevi, ci ca angajaţi cu drepturi şi obligaţii pentru că, deşi se duc şi la şcoală, marea majoritate a timpului şi-o petrec în compania care le subvenţionează pregătirea sub formă de investiţie.
Sistemul dual ar putea salva multe instituţii de învăţământ superior, oferindu-le studenţilor posibilitatea de a obţine burse şi locuri de muncă de la partenerii din mediul privat care sunt interesaţi să-şi formeze profesionişti în universităţile din România. Înscrierile ar trebui să înceapă din iulie. Învăţământul superior presupune o metodă de predare în care studenţii învaţă simultan cunoştinţe teoretice şi practice, combinând instruirea tradiţională în clasă cu experienţa practică, urmând să ofere o mai bună pregătire pentru forţa de muncă, dar şi profesionişti pe care să-i preia imediat companiile interesate de această forţă de muncă.
Înţelegând beneficiile acestui sistem, tot mai multe companii din România sunt interesate să investească în învăţământul dual, pentru a elimina din costurile de recrutare prin formarea muncitorilor calificaţi şi a-şi asigura necesarul de forţă de muncă pe termen lung. În plus, în momentul în care muncitorii formaţi în sistem dual sunt angajaţi, aceştia sunt deja familiarizaţi cu procedurile şi cultura organizaţională din cadrul companiei, încă din timpul practicii. Ceea ce înseamnă că investiţia în sistemul dual îi permite angajatorului să-şi crească productivitatea internă şi să reducă gradul de mobilitate a resursei umane.
Pentru că şi-a propus să asigure elevilor din mediul rural un pachet complet de servicii educaţionale, Asociaţia BookLand va demara în August 2024 construcţia primului său Campus Preuniversitar Profesional în sistem Dual, unde vor fi formaţi viitorii muncitori calificaţi în producţie şi servicii. Campusul îşi va deschide porţile în 2025 în judeţul Argeş pentru ~300 de elevi din satele aflate în proximitatea comunei Vultureşti şi va asigura toate ciclurile de învăţământ: primar, gimnazial, liceal şi postliceal (profesional), funcţionând că o şcoală privată, dar 100% gratuită, urmând a fi dotat cu toate spaţiile şi facilităţile necesare: săli de clasă ʻscoase’ în natură, ateliere de lucru, laboratoare, bibliotecă, sală de spectacole, facilităţi sportive, amfiteatru în aer liber, spaţii de relaxare, mini-fermă de animale, cantină, brutărie, spălătorie, livadă, grădina de legume şi solar. Liceenii vor putea face practică în întreprinderile sociale deschise în Campus, precum şi în cadrul companiilor din judeţ care le plătesc formarea profesională, urmând că, după finalizarea studiilor şi obţinerea certificării, să poată accesa oportunităţile de angajare asigurate de partenerii economici.
Cum va fi implementat învăţământul dual în Campusul BookLand?
„2 în 1” – formula din sistemul dual – asigură cea mai bună pregătire teoretică şi practică. Astfel, operatorii economici cu care BookLand va derula parteneriate pentru formarea activă a tinerilor vor selecta elevi propuşi de asociaţie, cu care vor semna contracte de pregătire, se vor implica în alegerea curriculumului şi tutorilor de practică din Campus. La rândul lor, elevii vor alege calificarea şi operatorul economic unde vor învăţa o meserie căutată şi bine plătită, primind bursă profesională de stat şi o bursă suplimentară, asigurată de operatorul economic.
Investiţia în Campusul Preuniversitar Profesional în Sistem Dual din comuna Vultureşti este estimată la peste 5 milioane EURO. Experienţa dobândită în acest prim campus va sta la baza unei reţele naţionale de centre educaţionale profesionale similare, pe care Asociaţia BookLand le va construi începând cu anul 2026-2027, pentru a încuraja stabilitatea, sustenabilitatea şi prosperitatea mediului rural.
Printre partenerii care susţin misiunea educaţională în mediul rural a Asociaţiei BookLand se numără: Leroy Merlin, CEC Bank, SAP România, Vopseaua Oskar, Novomatic, Somaco Grup Prefabricate, Holcim, Decathlon, Sipex, Siniat, UniCredit, Elis Pavaje, ServClass, Coca Cola HBC România, Fundaţia Vodafone România, _VOIS, Zentiva, Stift Lux Design, Porta Doors, Asevi, Turbomecanica, Zahăr Mărgăritar, Raveli, Asociaţia Bine Pentru Oameni, Titan Machinery România, Rehau, Terra Gres, European Pastry, UP România, MaxBet, Linde Gaz România, Claritech, FERRO, Verbund Wind Power, Bilka, Bramac, CON-A, Strizo, Teva, SIT, Brico Depôt, Niko Auto Com, Fereastra Suki, Madrugada Group, Mar&Pet, Echipa de Tâmplărie, Xella, Cesarom, Wienerberger, Instal Impex, Piatra Online, Ravago ROM, Caparol, ASA CONS, Indfloor Group, Savelectro, Asseco, Lazăr Logistics, Arco Media, Argenta, Pall-Ex, Polon-Alfa, Purmo Group, DXC Technology, Butan Gas, Masterplast, Hirsch Porozell, Agro Concept, Mediapost Hitmail, Bauelemente, Fuchs, Kronospan, Uniprest Instal, EuroŢigla, MaxBau, AS24, Cybernet, Rotaract Timişoara, Porsche Finance Group, NIRO Investment, Termene.ro, Bilstein, Giusto, Brădet Lactate, Agri Sol, Baupartner, Grădinariu, Voestalpine, Policolor, Travel Free România, Douglas, Romcolor, Rotta Natura, Tema Energy, Menatwork, Mindo, Kovostroj, Canon, Sherwin-Williams.
Toţi cei care împărtăşesc viziunea BookLand pentru şanse egale la o educaţie de calitate pentru elevii din mediul rural se pot alătura demersului donând 2 euro lunar printr-un SMS cu textul CONSTRUIM la 8845.
Despre Asociaţia BookLand
De peste 13 ani, Asociaţia BookLand contribuie la sublinierea importanţei educaţiei prin Întâlnirile BookLand Evolution, care le facilitează liceenilor cu rezultate excelente la învăţătură dialogul cu diferite personalităţi, prin Taberele Coolturale BookLand, care le oferă copiilor un mix de activităţi educaţionale şi distractive în mijlocul naturii, dar mai ales prin Renovarea & Dotarea şcolilor. „Împreună CONSTRUIM oameni” înseamnă azi sute de companii din mediul privat, autorităţi locale, profesori, părinţi şi elevi care, la îndemnul Asociaţiei BookLand, şi-au dat mâna pentru a contribui la renovarea şi dotarea şcolilor de la sat. Acest parteneriat public-privat a fost posibil datorită obiectivului comun de a reduce abandonul şcolar din mediul rural, oferindu-le elevilor şansa la o educaţie de calitate în clădiri sigure, moderne şi prietenoase care oferă o perspectivă pentru o comunitate durabilă. Rezultatul în ultimii 4 ani? 80 de şcoli rurale renovate & echipate, 15.000 de copii anual care vin cu drag la şcoală, rezultate mai bune la învăţătură şi premisele unei vieţi împlinite. În 2025 BookLand va inaugura în Argeş primul său Campus Privat Preuniversitar Profesional în sistem Dual din mediul rural, locul în care educaţia se întâlneşte cu dezvoltarea economică sustenabilă, asigurându-le tinerilor locuri de muncă, stabilitate şi un nivel de trai mai bun. Mobilizarea reuşită de Asociaţia BookLand a fost recunoscută printre bunele practici încurajate de Guvernul României în Raportul Naţional Voluntar al României, prezentat la Forumul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă (2023).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
