Putem discuta despre factorii de risc şi modalităţile de a preveni dezvoltarea diabetului zaharat?
Nivelurile ridicate de glucoză în sânge, cronic, sunt o caracteristică a unei afecţiuni metabolice cronice cunoscute sub numele de diabet zaharat. Această stare caracterizată de alterarea nivelului glicemiei poate fi cauzată fie de o rezistenţă la insulină, care este un hormon care controlează nivelurile de glucoză, fie de o producere sau utilizare inadecvată a insulinei. Diabetul de tip 1 şi diabetul de tip 2 sunt cele mai frecvente tipuri de diabet zaharat. Diabetul de tip 1 are ca rezultat distrugerea celulelor producătoare de insulină din pancreas, iar factorii de risc includ o predispoziţie genetică şi expunerea la anumite virusuri. În prezent, nu există metode cunoscute pentru a preveni apariţia diabetului de tip 1. Obezitatea, sedentarismul şi o predispoziţie genetică sunt asociate cu diabetul de tip 2, iar adoptarea unui stil de viaţă sănătos prin alimentaţie echilibrată şi exerciţii regulate poate fi o modalitate de a preveni acest lucru. Deoarece simptomele diabetului de tip 2 pot să nu fie vizibile în stadiile incipiente ale bolii, este esenţial să se facă teste regulate pentru a detecta diabetul de tip 2. În plus, menţinerea în regulă a greutăţii şi adoptarea unei diete sănătoase pot reduce riscul de a dezvolta diabetul de tip 2. Monitorizarea nivelurilor de zahăr din sânge şi controalele regulate la medic sunt esenţiale pentru detectarea problemelor în faze incipiente. Reducerea consumului de alimente bogate în zahăr şi carbohidraţi simpli poate fi, de asemenea, o modalitate de a preveni apariţia diabetului de tip 2.
Cum se tratează diabetul? Care este diferenţa între tratamentul cu medicaţie orală şi cel cu insulină?
Tratamentul diabetului zaharat poate varia în funcţie de tipul şi severitatea bolii, dar în general, scopul principal al tratamentului este menţinerea nivelurilor de glucoză din sânge în limite normale pentru a preveni complicaţiile pe termen lung. Există trei metode principale de tratament pentru diabet: medicamentele orale, injectabile şi insulina.
Medicamentaţia orală acţionează în principal prin stimularea pancreasului pentru a produce mai multă insulină şi creşterea sensibilităţii celulelor la insulină, permiţându-le să absoarbă glucoza mai eficient din sânge şi este prescrisă de obicei pentru persoanele cu diabet de tip 2 şi uneori pentru cele cu diabet gestaţional.
Tratamentul injectabil, in mod special terapia cu analogi de glucagon like peptid, este dedicata pacienţilor cu diabet zaharat tip 2 care asociază şi complicaţii cardiovasculare sau obezitate. Presupune injectarea subcutanata fie o data pe săptămână sau zilnic a acestor molecule şi se poate asocia fie cu medicaţie orală sau insulină pentru un mai bun control glicemic.
Tratamentul cu insulină implică administrarea acestui hormon prin injecţie subcutanată, suplimentând astfel direct lipsa acestuia pentru persoanele cu diabet de tip 1 care nu produc insulină sau produc cantităţi insuficiente. De asemenea, unele persoane cu diabet de tip 2 pot avea nevoie de insulină în cazurile în care medicamentele orale nu reuşesc să controleze suficient nivelurile de glucoză.
Este important ca tratamentul să fie individualizat pentru fiecare pacient în parte, în funcţie de caracteristicile bolii, nevoile şi toleranţa la medicamente a pacientului. De aceea, consultarea regulată a unui medic specialist în diabet este esenţială pentru a stabili cel mai potrivit plan de tratament.
Care este rolul alimentaţiei în diabet?
Alimentaţia joacă un rol fundamental în gestionarea şi controlul diabetului zaharat. Modificările alimentare pot avea un impact semnificativ asupra nivelurilor de glucoză din sânge, a greutăţii corporale şi a stării generale de sănătate a unei persoane cu diabet. Alegerea alimentelor cu un indice glicemic scăzut poate ajuta la menţinerea nivelurilor de glucoză în sânge în limite normale după masă. De asemenea, este important să se monitorizeze cantitatea de carbohidraţi consumată în fiecare masă şi să se ia în considerare acest lucru în administrarea insulinei sau a altor medicamente pentru diabet.
În plus, păstrarea unui echilibru caloric sănătos este important pentru controlul greutăţii corporale şi prevenirea obezităţii, care poate fi un factor de risc pentru diabetul de tip 2.
Stilul de viaţă este şi el esenţial pentru a ţine sub control glicemia. Alături de o alimentaţie sănătoasă şi un program de efort fizic regulat se recomandă şi evitarea obiceiurilor nesănătoase. Ce recomandări aveţi pentru cei ce nu pot renunţa la aceste obiceiuri?
Pentru cei care întâmpină dificultăţi în renunţarea la obiceiurile nesănătoase, este important să găsească strategii alternative şi să încerce să facă modificări treptate în stilul lor de viaţă. De exemplu este recomandat să înlocuiţi băuturile zaharoase sau carbogazoase cu apă sau ceaiuri neîndulcite. Dacă sunteţi fumător şi nu puteţi renunţa la acest obicei o opţiune este să înlocuiţi ţigările cu produse care conform studiilor sunt mai puţin nocive cum sunt produsele care încălzesc tutunul sau consiliere in vederea abandonului tabacic.
Important este să încercaţi să înţelegeţi motivul din spatele obiceiurilor nesănătoase şi efectele lor asupra sănătăţii dumneavoastră şi să divizaţi schimbările dorite în paşi mici. Este important să reţineţi că schimbările de comportament pot dura timp şi necesită răbdare şi perseverenţă. Fiecare progres mic contează şi fiecare efort depus este un pas în direcţia corectă pentru îmbunătăţirea sănătăţii generale şi controlul glicemiei.
Care credeţi că sunt primele schimbări pe care românii ar trebui să le facă în legătură cu stilul de viaţă?
În primul rând românii ar putea să îşi îmbunătăţească alimentaţia prin consumul mai frecvent de fructe, legume, cereale integrale şi proteine slabe. Reducerea consumului de alimente procesate, bogate în zahăr şi grăsimi saturate, fast food şi alimente ultraprocesate ar putea contribui la reducerea riscului de boli cronice precum diabetul, bolile cardiovasculare şi obezitatea. În plus, românii ar trebui să îşi facă timp pentru activităţi fizice regulate, cum ar fi mersul pe jos, alergatul, ciclismul sau alte forme de exerciţii fizice care le plac şi pe care le pot integra în rutina lor zilnică.
De asemenea, românii ar trebui să aibă în vedere reducerea obiceiurilor nesănătoase cum sunt consumul de zahar în mod excesiv, consumului de alcool sau fumatul. Renunţarea la aceste obiceiuri ar putea aduce beneficii semnificative pentru sănătatea generală a românilor, însă aşa cum menţionam anterior pentru cei care nu pot acest lucru este recomandat să le înlocuiască cu alternative mai puţin nocive. De exemplu, persoanele cu diabet care fumează au un risc mai ridicat decât cei care nu fumează să aibă probleme cu dozarea insulinei şi cu gestionarea diabetului chiar şi instalarea complicaţiilor mult mai precoce faţă de restul pacienţilor, cu toate acestea o mare parte a pacienţilor au reale dificultăţi în abandonarea acestei adicţii, însă noile produse bazate pe tutun încălzit par a fi o soluţie rezonabilă în limitarea fumatului şi a efectelor acestuia.
Un alt factor importat care poate avea un impact negativ asupra sănătăţii fizice şi mentale este stresul cronic. De aceea recomand tuturor pacienţilor mei să încerce să găsească modalităţi eficiente de gestionare a stresului, cum ar fi meditaţia, yoga, exerciţiile de respiraţie sau alte tehnici de relaxare.
Aceste schimbări nu sunt întotdeauna uşor de făcut şi pot necesita timp şi efort. Totuşi, adoptarea unui stil de viaţă sănătos poate aduce beneficii semnificative pentru sănătatea generală şi bunăstarea pe termen lung a populaţiei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
