Tribunalul Bucureşti este aşteptat, vineri, să dea o decizie defintivă în privinţa cererii de liberare condiţionată a lui Dan Voiculescu, după ce, în primă instanţă, Judecătoria Sectorului 5 a respins cererea omului de afaceri, motivând că el a profitat de carenţele legislative pentru a obţine cât mai uşor zile libere şi a dat ca exemplu că a câştigat 60 de zile pentru două studii la care a lucrat patru ore.
Magistraţii Tribunalului Bucureşti judecă, vineri, cererea de liberare condiţionată depusă de omul de afaceri Dan Voiculescu, condamnat la 10 ani de închisoare în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).
În primă instanţă, Judecătoria Sectorului 5 a respins, în 13 decembrie 2016, solicitarea lui Dan Voiculescu şi a decis ca el să mai poată depune o nouă cerere în septembrie 2017. Decizia instanţei a fost contestată la Tribunalul Bucureşti.
Magistraţii Judecătoriei Sectorului 5 au arătat, în motivarea respingerii cererii de liberare condiţionată a lui Dan Voiculescu, că el a profitat de carenţele legislative pentru a obţine cât mai uşor zile libere şi au dat ca exemplu că a câştigat 60 de zile pentru două studii la care a lucrat patru ore.
"Lucrările realizate de către petent în perioada detenţiei nu sunt de natură a dovedi că acesta s-a îndreptat şi poate executa restul pedepsei în stare de libertate. În realitate, petentul nu a făcut decât să profite de carenţele legislaţiei din domeniu pentru a putea obţine cât mai uşor zile câştig, urmând astfel a fi liberat mai repede. Printre aceste lacune ale legislaţiei, pe care petentul le-a exploatat cu nonşalanţă, se numără lipsa unei modalităţi concrete de control a activităţii pe care persoanele condamnate le desfăşoară în timpul programului de lucru, lipsa unei verificări efective a conţinutului lucrării, acordarea aceluiaşi număr de zile câştig indiferent de tipul de lucrare realizată (judecătorul cauzei reaminteşte că petentul a obţinut 60 de zile câştig pentru două studii la care a lucrat, potrivit tabelului de pontaj, în total patru ore), lipsa unor criterii legale care să permită comisiei de liberare condiţionată să verifice modalitatea de întocmire a lucrării şi să refuze acordarea zilelor câştig”, se arată în motivarea Judecătoriei Sectorului 5.
Dan Voiculescu, fondatorul trustului Intact, trebuie să execute cel puţin o treime din pedeapsa de zece ani de închisoare, primită în dosarul privatizării ICA, pentru a putea fi propus pentru liberare condiţionată, până în prezent acesta executând doi ani şi patru luni.
Avocatul lui Dan Voiculescu a înregistrat cererea în 28 noiembrie, la Judecătoria Sectorului 5, iar instanţa a stabilit iniţial termenul de judecată pentru 17 ianuarie. Voiculescu a solicitat instanţei să stabilească un termen mai scurt de judecată, cererea fiind admisă de Judecătoria Sectorului 5, care a decis ca cererea ca solicitarea să fie analizată în 13 decembrie.
În 25 noiembrie, cererea lui Dan Voiculescu a fost analizată şi de Comisia Penitenciarului Rahova, unde acesta execută pedeapsa. Membrii Comisiei de la Penitenciarul Rahova au analizat cât a executat efectiv din pedeapsă Dan Voiculescu, dacă are zile câştigate pentru că a prestat activităţi în timpul detenţiei, dar şi comportamentul acestuia.
În fracţia de pedeapsă intră atât perioada executată efectiv de Dan Voiculescu de la încarcerarea sa, în 8 august 2014, cât şi zilele câştigate pentru că a prestat activităţi în timpul detenţiei.
În urma analizării cererii, membrii Comisiei au stabilit că Dan Voiculescu nu are în prezent executată o treime din pedeapsa de zece ani de închisoare, potrivit unor surse din sistemul penitenciar.
Avocatul Gheorghiţă Mateuţ declara, pentru News.ro, că Dan Voiculescu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru liberare condiţionată, respectiv fracţia din pedeapsă executată, comportament exemplar şi stăruinţă în muncă, precizând că acesta nu a avut abateri de când a fost încarcerat.
După ce a fost încarcerat, Dan Voiculescu a scris, în mai puţin de un an şi jumătate, zece cărţi: "Omenirea, încotro?", "Dezvoltarea economică durabilă", "A patra cale", "Efecte de antrenare a investiţiilor străine în economia românească 1990-2014", "Economia românească", "Investiţii străine directe - vector al dezvoltării economice", "Managementul riscului în accesarea şi gestionarea fondurilor europene", "Clasa de mijloc - teoria şi practica antreprenorială", "Consideraţii asupra teoriei lui Maslow - Participare la conferinţe naţionale şi internaţionale" şi "Teoria valorii - Participare la conferinţe naţionale şi internaţionale". Şapte dintre acestea au recomandări de la profesorul Dumitru Miron, fost decan al Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din ASE.
În dosarul "ICA” au mai fost condamnaţi fostul director al institutului, Gheorghe Mencinicopschi, la opt ani de închisoare, fostul director al ADS Corneliu Popa, tot la opt ani de închisoare şi fostul ministru al Comunicaţiilor Sorin Pantiş la şapte ani de închisoare.
Gheorghe Mencinicopschi a fost eliberat condiţionat în 26 septembrie, după ce a executat doi ani din pedeapsă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
