Fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, a făcut, luni, ample declaraţii în dosarul finanţării cartierului social Henri Coandă, legate de contul din Israel deschis pe numele său de Elan Schwartzenberg. Acei bani, susţine fostul edil, erau folosiţi pentru a investi în locuri exotice din întreaga lume, inclusiv în Cuba sau în Madagascar, acesta fiind şi motivul pentru care nu i-a trecut în declaraţia de avere, din moment ce nu el era proprietarul lor.
"În 2002 am înfrăţit Constanţa cu Havana şi am fost în Cuba, într-o delegaţie, pentru două săptămâni. Înainte să fiu primar, eu m-am ocupat numai de afaceri. Am avut o discuţie cu Elan (Schwartzenberg, n.r.) în 2002, după ce m-am întors din Cuba, referitor la oportunităţile de investiţii în Cuba. El mi-a propus ca, având în vedere că voi mai merge în locuri cu potenţial de dezvoltare, să facem împreună afaceri în aceste locuri. Gen Columbia, Indonezia, Honduras, Brazilia, Papua Noua Guinee, Madagascar. În funcţie de aportul fiecăruia, închideam afacerea”, a spus Radu Mazăre, luni, în faţa judecătorilor de la instanţa supremă.
El a mai arătat că a deschis, în 2003, un cont bancar în Israel.
"I-am dat şi procura lui Elan să opereze pe acel cont, eram primar atunci. Dânsul urma să pună bani în acel cont de-a lungul timpului, de ordinul zecilor, sutelor de mii de euro, în funcţie de disponibilităţile sale. Eu eram titularul contului, dânsul doar avea procura respectivă. El făcea viramente în acel cont. Acest acord s-a concretizat în două afaceri imobiliare, una în Brazilia şi una în Madagascar. Erau anumite ţări în care Elan nu mergea, pentru că era israelian. În 2003, Elan a început să transfere bani în acel cont. Până în 2011 cred că în contul acela au intrat din contul personal al lui Elan sau din conturile firmelor sale aproximativ un milion de euro. Nu am declarat acel cont în declaraţia de avere. Deşi eram titularul contului, banii nu erau ai mei, ci ai lui Elan. Dacă l-aş fi declarat, ar fi trebuit să explic de unde provin banii respectivi”, a continuat Mazăre.
O altă afacere descrisă de Radu Mazăre a fost cea din Brazilia.
"În 2005 am înfrăţit oraşul Constanţa cu Santos. Am cunoscut oameni din Brazilia, am identificat două terenuri pretabile pentru investiţii, în nord-estul Braziliei. Acolo am mers în 2006 cu fratele meu Mihai, care avea şi el un acord similar cu al meu cu Elan, legat de contul din Israel, şi am început demersurile pentru a achiziţiona cele două terenuri. Unul a fost cumpărat în 2007, al doilea în 2008, pe numele fratelui meu, dar cu banii lui Elan. Am folosit bani şi din contul fratelui meu Alexandru, pe care era titulară şi prietena lui, Ema Gavrilă. Acel cont era alimentat tot de Elan, dar banii cash îi primea de la Gavrilă în România. În iunie 2008 am încheiat în Israel anexa 1 la contractul de reprezentare făcut în 2003 cu Elan. Urma ca, în 10 ani, să găsim finanţator pentru un proiect pentru acele terenuri, iar dacă nu facem acest lucru, terenul urma să se vândă şi banii împărţiţi astfel: 75 la sută Elan, 15 la sută Ema Gavrilă şi 5 la sută eu, iar 5 la sută Mihai Mazăre”, a mai arătat Mazăre.
Fostul primar, acuzat de fapte de corupţie, a mai susţinut că în septembrie 2011 a mers prima dată în Madagascar, timp în care Elan alimenta în continuare contul din Israel.
"Acolo am găsit un amplasament cu potenţial, cu un preţ rezonabil, într-o zonă turistică (era la ocean) - aproximativ două hectare. Am discutat cu Elan despre posibilitatea de a face o investiţie acolo. Am convenit să o realizăm. Eu şi Mihai am demarat, cu tribul care era proprietar, discuţiile despre teren când am revenit în Madagascar. Am luat terenul în concesiune pe numele meu şi pe numele fratelui meu Mihai pe o perioadă de 99 de ani (acolo nu se vând terenuri străinilor). Am închis contul din Israel în noiembrie 2011, cei 800 de mii de euro sold au fost transferaţi în contul din Israel al lui Mihai Mazăre. A fost închis şi contul comun al Emei şi al lui Alexandru din Israel, transferul fiind făcut tot la Mihai (peste 200 de mii de euro). În paralel, fratele meu Mihai a deschis o firmă în Madagascar, pe numele lui (Ocean Dune). Toţi banii adunaţi în contul lui au fost transferaţi în contul acestei firme deschis în Madagascar. În total era vorba despre 1,3 milioane de euro. Mihai şi-a închis şi el contul din Israel”, a continuat Mazăre.
Fostul edil a mai arătat că fratele său Mihai a cesionat apoi acţiunile sale la firma din Madagascar către o firmă deţinută integral de Elan.
"În paralel cu cesionarea, Mihai a făcut un acord notarial prin care renunţa în favoarea aceleiaşi firme la suma de 1,3 milioane de euro cu care finanţa firma şi care era împrumut asociat. Banii urmau să fie recuperaţi de Case Mund, firma lui Elan. Ocean Dune trebuia să construiască resort-ul, iar eu şi fratele meu să primim redevenţă de câte cinci la sută. Ema Gavrilă urma să aibă două bungalow-uri din totalul de 16 care urmau să fie construite. Eu sunt acuzat că suma de 95 de mii de euro am luat-o mită. De fapt, Elan a virat-o în contul meu în septembrie 2011. Era de fapt rambursarea unei datorii. În 2004 am împrumutat pentru zece ani un cetăţean grec cu 600 de mii de euro, Yanis Skanzikas, îmi era prieten din anii '90. Prin 2006-2007, Elan şi Yanis s-au cunoscut la ziua mea, apoi au ţinut legătura, iar Elan l-a ajutat cu contacte pe Yanis să cumpere un teren în Ucraina. Pentru ajutorul respectiv, Elan trebuia să îi dea lui Yanis 650 de mii de euro, reprezentând contravaloarea serviciilor. Elan i-a dat 50 de mii de euro, iar, pentru că toţi trei eram prieteni, i-a propus lui Yanis ca datoria celui din urmă la mine să fie preluată de Elan. M-au informat despre asta prin 2007-2008. Eu am fost OK cu înţelegerea, pentru că eram foarte bun prieten cu amândoi şi aveam încredere”, a continuat Mazăre.
El a mai precizat că din 600.000 de euro a recuperat numai 95.000.
"Elan a plecat din ţară şi nu am mai avut contact. Urmează să o recuperez. Suntem foarte, foarte buni prieteni. Eu nu m-am mai întâlnit cu el. Am şi evitat să discut după ce am fost pus sub acuzare. I-am dat doar mesaje de «La mulţi ani!». De când am deschis contul şi până l-am închis n-am făcut nicio cheltuială. Nu eram informat de bancă de transferurile care se operau în cont. Banca nici nu avea adresa mea. Am deschis contul numai cu paşaportul. Am considerat că în declaraţia de avere trebuia să trec banii mei, dar nu erau sumele mele şi nici nu erau luate cu împrumut. Deci am considerat că nu trebuia să-i menţionez. Banii erau dintr-o înţelegere, nu erau ai mei. Nu am găsit vreo rubrică în declaraţia de avere în care să-i pot încadra. Aflam după patru luni de câţi bani am în cont", a mai spus Mazăre.
Despre cartierul Henri Coandă, fostul primar al Constanţei a arătat că acesta presupunea construirea a 16 blocuri, peste 1.600 unităţi locative, toate destinate tinerilor din Constanţa care nu aveau locuinţa.
"S-au înscris 20 de mii de doritori. Profitul era generat de vânzarea locuinţelor, preţurile însă erau la jumătatea celor de pe piaţa liberă, aproximativ 520 euro pe metru pătrat. Preţul era mic deoarece primăria suporta cheltuielile cu terenul, utilităţile. Am început în 2008 şi cred că în 2012 s-a dat în folosinţă ultima unitate locativă. Prima etapă, care a debutat în 2008, era pe o suprafaţă de aproximativ trei hectare, nu asigura necesarul de locuinţe pentru tinerii înscrişi. La un moment dat, firma Saphir a intrat în prima etapă a proiectului, în locul unei firme care a falimentat, iar Saphir a încheiat lucrările la trei blocuri. Ne-am gândit la Primărie să demarăm o etapă a doua în cadrul programului, pentru a asigura necesarul de locuinţe cerute. Am demarat programul de construire de locuinţe pe o suprafaţă de şase hectare. Au fost mai multe HCL, urmate de o HG prin care s-au transferat cele şase hectare de teren de la MAI în administrarea Primăriei Constanţa”, a continuat Mazăre.
Fostul edil a mai spus că viceprimarul Gabriel Stan i-a arătat modele de construcţii modulare, pe structura metalică.
"Costurile erau mult sub construcţia clasică, din beton. Ne-am gândit ca, pentru terenul obţinut prin HG, să modificăm proiectul şi să facem acest tip de locuinţe, modulare, pentru a rezolva problema celor fără adăpost. În aprilie 2011 am prezentat mass media proiectul, după ce a fost emisă HCL adoptată la 31 martie 2011. Proiectul a fost discutat în foarte multe rânduri în presă în perioada respectivă. Viza aproximativ şase mii de cereri şi avea o încărcătură emoţională deosebită, pentru că problema oamenilor fără adăpost nu fusese abordată sau rezolvată în niciun alt oraş la dimensiunea aceasta. Pentru că preţul de construcţie era foarte scăzut, am făcut apel public la constructori să se înscrie la licitaţie, chiar dacă profitul era extrem de mic, pentru că era un proiect social”, a arătat Mazăre.
În paralel, se desfăşura proiectul de construire a locuinţelor pentru tineri, a mai precizat fostul primar al Constanţei.
"Aşa că discutam frecvent cu cele opt firme implicate acolo, printre care şi firma Saphir. Veneau cu probleme la primărie, aşa că le-am adresat şi lor rugămintea să se înscrie la licitaţia pentru Cartierul Henri Coandă. Frăţilă Constantin, unul dintre constructori, poate confirma aceste discuţii. Valoarea totală a proiectului Campusului Social este de aproximativ 10 milioane de euro, sumă ce include infrastructura, clădirile conexe locuinţelor (secţie de poliţie, dispensar, club pentru timpul liber etc). Costul după finalizare a fost de 273 euro pe metru pătrat construit pentru partea construită de Saphir. În iulie 2011 s-au emis două HCL, cu indicatorii tehnico-economici ai proiectului, necesari organizării licitaţiei. Raportul care a stat la baza HCL a fost făcut de directorul Direcţiei Achiziţii din primărie. Eu am întocmit expunerea de motive, după ce raportul a obţinut toate avizele. În general, semnam expunerea doar dacă erau toate avizele, în lipsa unuia sau a mai multor avize, nu semnam”, a completat Radu Mazăre.
El a explicat că prin a treia hotărâre a Consiliului Local s-a decis transferarea proiectului la Regia Autonomă "Exploatarea Domeniului Public şi Privat" (RAEDP).
"Regia este în subordinea Consiliului Local, nu a primarului. După finalizarea cartierului, acesta trebuia urmărit ca funcţionalitate - încasate chirii, urmăriţi cei care nu plăteau utilităţile, trebuia făcută curăţenie, asigurată pază, dispensarul. Primăria nu avea oameni care să se ocupe de administrare. Sunt acuzat că în 19 octombrie 2011 m-am întâlnit cu Morgenstern şi i-am dat acordul tehnic. Este adevărat că ne-am văzut la data respectivă la casa mea din Mamaia. Eu n-am fost un primar tipic, aveam puţine întâlniri la birou, cu Gabi Stan de exemplu am decis la o cafenea să facem cartierul, alteori pe plajă...”, a continuat fostul edil.
Mazăre a mai precizat că îl ştie pe Avraham Morgenstern din 2004, când a făcut o asfaltare de succes în Constanţa.
"Aveam relaţii profesionale cu el. Nu era ceva special că ne-am întâlnit acasă la mine, mulţi oameni de afaceri sau funcţionari din primărie veneau la mine acasă strict pentru discuţii profesionale. Sau cu funcţionari mergeam la prânz în oraş să discutăm proiecte sau seara în cafenele sau vara pe plajă. La birou puţin stăteam. Este real conţinutul interceptării, nu am discutat altceva. Nu am discutat de oferte financiare sau alte detalii. Dânsul mi-a spus că se gândeşte să participe la licitaţie. Am stabilit întâlnirea de lucru cu Morgenstern la un restaurant în Bucureşti. Eram acolo cu Elan, aşa că el a plecat înainte să ajungă Morgenstern. Am discutat cu acesta probleme legate de asfaltările pentru anul următor, 2012. Asta avea un impact major asupra alegerilor din acelaşi an. Nu am discutat despre campusul social. Data de depunere a ofertelor pentru Henri Coandă era după câteva zile de la momentul discuţiei, adică 4 noiembrie 2011”, a continuat Mazăre.
A urmat la audieri fratele fostului primar, senatorul Alexandru Mazăre.
"Alături de fratele meu, de IPS Teodosie şi de toţi parlamentarii de Constanţa am inaugurat lucrările la cartierul Henri Coandă. În calitate de parlamentar am primit numeroase solicitări de locuinţe sociale. Înscrierile au început în anul 2011. Ca parlamentar, luam act de cererile persoanelor aflate în dificultate şi luam legătură cu Mircea Dobre, consilier local, cel care era preşedintele comisiei care stabilea ordinea de repartizare a locuinţelor, conform criteriile aprobate de Consiliul Local. La asta s-a rezumat legătura mea cu acel campus social. Eu şi ceilalţi parlamentari PSD de Constanţa eram informaţi de fratele meu, în calitate de primar, în legătură cu acest proiect. Hotărârile Consiliului Local nu erau atributul nostru, al parlamentarilor”, a spus Alexandru Mazăre.
Referitor la acuzaţia de complicitatea la luare de mită, Alexandru Mazăre a arătat că îl ştie pe Elan Schwartzenberg din 1998.
"Emanuela Gavrilă nu era doar iubita mea, am fost de fapt concubini în perioada 1998-2011. Locuiam împreună. Când am cunoscut-o mi-am dat seama că are posibilităţi materiale deosebite, derula mai multe afaceri în domeniul modei, era impresar de modele, avea şcoli de modelling în toată România. Părinţii ei deţineau un restaurant foarte mare în Costineşti, producea foarte mulţi bani, iar ulterior a fost vândut şi acum face parte din Complexul Vox Maris. Eu am locuit foarte mult cu Ema Gavrilă în vila acesteia din Costineşti, care se afla în construcţie la începutul relaţiei. E o vilă finalizată şi, conform preţului pieţei, e evaluată la 500 de mii de euro, finanţată integral de ea. Doamna Gavrilă nu e o tinerică, este o femeie chiar mai mare cu vreo doi ani (decât mine, n.r.), e o persoană matură, responsabilă, independentă, îl ştia pe Elan dinaintea mea, din anumite medii. Ema a propus să deschidem contul comun din Israel, în urma discuţiilor avute de ea cu Elan”, a arătat senatorul Mazăre.
Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 29 noiembrie, când va fi audiat Morgenstern Avraham.
Fostul primar al municipiului Constanţa, Radu Mazăre, senatorul Alexandru Mazăre şi omul de afaceri Avraham Morgenstern au fost trimişi în judecată, la 1 aprilie, în dosarul privind construirea locuinţelor sociale din cartierul "Henri Coandă" din Constanţa.
Radu Mazăre este judecat pentru luare de mită şi trei fapte de fals în declaraţii. Senatorul Alexandru Mazăre, fratele fostului primar, a fost trimis în judecată pentru complicitate la luare de mită şi trei fapte de fals în declaraţii, iar omul de afaceri Avraham Morgenstern, pentru dare de mită.
Potrivit rechizitoriului, Radu Mazăre, în calitate de primar al municipiului Constanţa, a lansat, la începutul anului 2011, programul de construire a unor locuinţe modulare grupate in Campusul Social “Henri Coandă”, aprobat prin hotărâre a Consiliului Local Constanţa.
În acest context, Avraham Morgenstern i-a dat lui Radu Mazăre 175.000 de euro, pentru ca acesta să-i faciliteze câştigarea licitaţiei pentru contractul de construire a campusului social, în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro), susţin procurorii.
Anchetatorii mai spun că din cei 175.000 de euro, 95.000 de euro au fost transferaţi în contul personal al lui Radu Mazăre şi 80.000 de euro în contul pus la dispoziţie de fratele acestuia, senatorul Alexandru Mazăre, ambele fiind deschise la o bancă din Israel.
“Banii, primiţi în mai multe tranşe, au urmat un circuit ascuns, prin intermediul unor conturi aparţinând unor societăţi offshore, conturi deschise la bănci din străinătate”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
În schimbul banilor primiţi de la Morgenstern, Radu Mazăre a iniţiat hotărâri de consiliu local prin care au fost aprobate diverse etape ale procedurii de achiziţie sau prin care a fost favorizată societatea comercială reprezentată de omul de afaceri, potrivit DNA.
În ce priveşte acuzaţiile de fals în declaraţii, procurorii au stabilit că, în declaraţiile de avere depuse în perioada 2011-2012, Radu Mazăre şi Alexandru Mazăre nu au menţionat conturile personale deschise la unitatea bancară din Israel şi nici sumele de bani virate cu titlu de mită de către omul de afaceri.
Procurorii DNA au pus sechestru pe bunurile mobile şi imobile ale lui Radu Mazăre şi Alexandru Mazăre, precum şi pe sumele de 18.550 de euro şi 114 dolari ridicate de la fostul primar în urma percheziţiilor.
În timpul anchetei, procurorii au folosit şi documente bancare obţinute în cadrul activităţii de cooperare judiciară în materie penală cu autorităţile din Israel, Cipru, Lichtenstein şi Austria.
După ce a fost pus sub acuzare, Radu Mazăre a fost suspendat din funcţie, în 6 aprilie 2015, de către prefectul judeţului Constanţa, iar în 22 mai 2015 şi-a dat demisia de la conducerea Primăriei, unde era de 15 ani.
Radu Mazăre este judecat sau cercetat în mai multe dosare, pentru fapte de corupţie pe care le-ar fi comis când era primar al Constanţei.
Mazăre este judecat într-un dosar privind vânzarea unor terenuri din Mamaia la preţuri subevaluate, prin care s-ar fi produs un prejudiciu de peste patru milioane de euro Primăriei Constanţa.
Fostul primar mai este judecat, din 2008, într-un dosar privind atribuirea nelegală a unor terenuri. Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, foşti funcţionari din Primăria Constanţa şi notari publici sunt printre persoanele judecate în aceeaşi cauză.
Procurorii susţin că aceştia ar fi produs un prejudiciu de aproximativ 114 milioane de euro - 36 de milioane fiind dauna municipiului Constanţa şi aproape 78 de milioane de euro prejudiciul adus statului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
