Procurorul şef al DNA Laura Codruţa Kovesi a declarat, marţi, la Europa FM, că, în cazul în care Curtea Constituţională va declara neconstituţional articolul din Codul penal care defineşte infracţiunea de abuz în serviciu, vor fi închise peste 800 de dosare aflate în acheta procurorilor anticorupţie privind achiziţii publice ilegale cu fraude de milioane de euro.
Laura Codruţa Kovesi a arătat că, dacă infracţiunea de bază este anulată, atunci şi complicitatea la astfel de infracţiune are aceeaşi soarta.
"În acest moment noi avem în lucru 865 de dosare privind fraude în achiziţii publice şi, în general, în aceste dosare sunt infracţiuni de abuz în serviciu. Noi investigăm faptele care rămân în competenţă după deciziile Curţii Constituţionale. Cetăţenii trebuie să fie îngrijoraţi când avem peste 800 de dosare de achiziţii publice cu prejudicii de milioane de euro şi să nu avem posibilitatea de a le mai investiga”, a afirmat Laura Codruţa Kovesi.
Ea a mai spus că abuzul în serviciu nu înseamnă o eroare banală sau o mică greşeală: "Abuzul în serviciu înseamnă să nu-ţi îndeplineşti atribuţiile de serviciu în mod intenţionat. În urma acestei acţiuni se pot produce două efecte: un prejudiciu în bugetul public şi obţinerea unui folos necuvenit. Sunt şi dosare trimise în judecată.(...) Anul trecut, am instrumentat peste 600 de astfel de infracţiuni. Dacă abuzul în serviciu dispare din legislaţia noastră...toate aceste prejudicii nu vor mai putea fi recuperate. O treime din dosarele finalizate cu rechizitorii anul trecut privesc şi abuzul în serviciu. Sunt foarte multe state care au această infracţiune prevăzută în legislaţia lor”.
Referindu-se la excepţia de neconstituţionalitate ridicată de fosta şefă a DIICOT Alina Bica, judecată pentru mai multe fapte grave de corupţie, Kovesi a arătat că CCR nu a interpretat niciodată un text de lege, ci doar a spus dacă el este sau nu conform cu Constituţia.
"Ce înseamnă un folos necuvenit stabilesc judecătorii. Ei stabilesc dacă a încălcat cu intenţie legea. Orice încercare de a limita competetele DNA ne îngrijorează, sunt peste 20 de proiecte de legi de acest gen, se depun zilnic amendamente în Parlament. Nu cred că procurorii trebuie să fie îngrijoraţi. Cetăţenii trebuie să fie îngrijoraţi dacă funcţionarii publici îşi încalcă cu intenţie atribuţiile. Nu pot să comentez ce spune preşedintele CCR, dar interpretarea de la situaţie la situaţie o fac judecătorii”, a mai precizat Kovesi.
Despre modalitatea de efectuare a interceptărilor după o altă decizie, controversată, a Curţii Constituţionale, Laura Kovesi a spus că în acest moment DNA nu mai foloseşte infrastructura SRI. "Nu folosim infrastructura SRI. Folosim Centrul Naţional de Interceptări şi ne conectăm direct la operator. De la SRI nu folosim nimic. Orice altă colaborare a fost anulată”, a precizat Kovesi.
Curtea Constituţională a amânat, pentru 24 mai, judecarea excepţiei invocate de fosta şefă a DIICOT Alina Bica privind neconstituţionalitatea articolului din Codul penal care pedepseşte abuzul în serviciu. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în dosarul în care Bica este judecată pentru abuz în serviciu, faptă comisă în perioada în care era membru al Comisiei pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Printre cei care au ridicat excepţii similare sunt fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila Gheorghe Bunea Stancu şi Nicuşor Constantinescu, şeful Consiliului Judeţean Constanţa.
În Codul penal este prevăzut: "Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică“.
De asemenea, Legea 78/2000 stipluează: "În cazul infracţiunilor de abuz în serviciu (…), dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime“.
Alina Bica a reclamat că cele două articole sunt formulate vag şi "sunt lipsite de claritatea necesară pentru ca un funcţionar public să-şi regleze comportamentul astfel încât să nu rişte sancţiuni penale". Ea a susţinut că modul de redactare a acestor norme conduce ”la o incertitudine cu privire la existenţa sau nu a abuzului în serviciu în funcţie de modalitatea de interpretare a unor norme de către procuror sau de către judecător”.
Instanţa supremă a admis în 1 februarie cererea formulată de Alina Bica în dosarul ANRP şi a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a celor două dispoziţii.
Printre cei care au ridicat excepţii similare se numără fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila Gheorghe Bunea Stancu şi Nicuşor Constantinescu, şeful Consiliului Judeţean Constanţa.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
