Instanţa supremă l-a condamnat definitiv pe Horea Uioreanu la doi ani de închisoare cu suspendare, în dosarul în care este acuzat că a cerut informaţii despre supravegherea sa de la un subofiţer SRI, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj fiind obligat să urmeze un program de reintegrare socială şi să muncească în folosul comunităţii pe o perioadă de 70 de zile, la Primăria municipiului Cluj-Napoca, la o unitate filantropică sau la un spital.
Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au menţinut astfel decizia Curţii de Apel Cluj, care în 5 mai l-a condamnat pe Horea Uioreanu la doi ani de închisoare pentru instigare la săvârşirea infracţiunii de foloase în orice mod direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, pedeapsă ce a fost suspendată sub supraveghere pe o perioadă de doi ani.
În cei doi ani de supraveghere, Horea Uioreanu este obligat să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Cluj la datele ce vor fi stabilite, să anunţe dacă îşi schimbă locuinţa, dar şi dacă pleacă de acasă de pe o perioadă mai mare de cinci zile.
De asemenea, Horea Uioreanu trebuie să urmeze un program de reintegrare socială şi să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 70 de zile, la Primăria municipiului Cluj-Napoca, la o unitate filantropică sau spitalicească de interes local, stabilită de serviciul de probaţiune.
Horea Uioreanu declara în 14 decembrie, la ultimul termen de judecată, că este nevinovat şi că s-au făcut presiuni asupra sa să spună lucruri compromiţătoare despre oameni politici, printre care Theodor Meleşcanu, Liviu Dragnea, Victor Ponta, Crin Antonescu şi Ioan Rus, dar a refuzat să colaboreze cu procurorii DNA.
Fostul preşedinte al CJ Cluj a fost trimis în judecată în iulie 2014, fiind acuzat că, în perioada 2013-2014, a cerut informaţii despre supravegherea sa de la subofiţerul SRI Anca Albu, care i-ar fi cerut să îl ajute să se transfere la SIE.
Anca Albu a fost condamnată, în 2014, la doi ani şi jumătate de închisoare cu suspendare, după ce a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei în acest dosar.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
