Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bucureştiu cere procurorului DIICOT care a încheiat acordul de recunoaştere a vinovăţiei cu David Geclowicz, în dosarul "Black Cube”, să stabilească şi pedeapsa complementară ce s-ar aplica în cazul admiterii acordului de către instanţă.
Tribunalul Bucureşti a reluat, miercuri, dezbaterile în cazul acordului de recunoaştere a vinovăţiei încheiat de israelianul David Geclowicz cu procurorii DIICOT în dosarul "Black Cube”, la instanţă nefiind prezenţi Eduard Kovesi, fostul soţ al procurorului-şef al DNA, Liliana Sabău şi Sorin Fusea, deşi cei trei, părţi civile în cauză, fuseseră citaţi de către instanţă.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi care dezbate acest caz a sesizat din oficiu faptul că acordul de recunoaştere a vinovăţiei nu este complet, în sensul că procurorul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a stabilit doar pedeapsa principală, de trei ani de închisoare cu suspendare, nu şi pedeapsa complementară aplicabilă în cazul infracţiunii de care a fost acuzat Geclowicz.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Judecătorul a arătat că, pentru infracţiunea de aderare, iniţiere sau constituire de grup infracţional organizat, procurorul DIICOT trebuia să precizeze şi ce pedeapsă complemetară trebuie aplicată în cazul lui David Geclowicz în cazul admiterii acordului de recunoaştere a vinovăţiei. Magistratul de la Tribunalul Bucureşti a precizat că această referire nu există în acordul transmis instanţei, astfel că, în cazul în care acest aspect nu se remediază în termen de cinci zile, acordul ar putea fi respins.
”În acest acord se constată că între procuror şi inculpat nu s-a ajuns la nicio înţelegere privind pedeapsa complementară. Pentru faptă se dau până la cinci ani de pedeapsă, plus obligatoriu o pedeapsa complementară. Asupra ultimului aspect nu s-a stabilit nimic. Acordul cuprinde cuantumul şi forma de executare fără a face nicio referire la pedeapsa complementară”, a precizat judecătorul.
Astfel, judecătorul a stabilit sesizarea procurorului DIICOT pentru remedierea acestui viciu, termenul stabilit fiind de cinci zile. Magistratul a dispus reluarea dezbaterilor în acest caz pe 14 noiembrie, termen pentru care a cerut citarea Lilianei Sabău şi a lui Sorin Fusea, precum şi a lui Eduard Kovesi, prin poştă, poliţie locală şi telefonic.
În cazul israelianului Ron Weiner, Tribunalul Bucureşti a luat luni în discuţie acordul de recunoaştere a vinovăţiei şi de judecare în procedură rapidă, trimis instanţei de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) în 21 octombrie.
Judecătorul care analizează acordul încheiat cu Ron Weiner, în urma căruia procurorii DIICOT propun ca israelianul să fie condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, a stabilit ca părţile civile din cauză să vină în faţa instanţei şi să spună dacă sunt de acord cu această procedură rapidă de judecare.
Magistratul de la Tribunalul Bucureşti a stabilit următorul termen în 28 noiembrie, când sunt aşteptate să se prezinte la instanţă părţile civile din dosarul "Black Cube”, care să arate dacă Weiner, în raport cu acuzaţiile care îi sunt aduse, ar trebui judecat în procedură normală sau în procedură simplificată, ultima putându-le aduce pedepse mai mici faţă de cele pe care le-ar putea primi dacă acordul de recunoaştere a vinovăţiei nu ar fi admis de instanţă.
David Geclowicz şi Ron Weiner, puşi sub acuzare în dosarul privind spionarea comunicaţiilor şi hărţuirea familiei şi a unor apropiaţi ai procurorului-şef al DNA, Codruţa Kovesi, le-au spus procurorilor DIICOT că recunosc toate faptele de care au fost acuzaţi în dosarul “Black Cube” şi au semnat un acord pentru a fi judecaţi în procedură rapidă şi a beneficia de pedepse mai uşoare, cu suspendare.
Ron Weiner este acuzat de constituire a unui grup infracţional organizat, acces ilegal la un sistem informatic, transfer neautorizat de date informatice, alterarea integrităţii datelor informatice, operaţiuni ilegale cu dispozitive şi programe informatice, iar David Geclowicz de complicitate la aceste infracţiuni.
În dosarul “Black Cube” sunt cercetaţi în continuare de procurorii DIICOT fostul ofiţer SRI Daniel Dragomir şi Yossi Barkshtein, ultimul fiind angajat al firmei israeliene de investigaţii. Dragomir este în arest preventiv din 14 septembrie, iar pe numele lui Barkshtein a fost emis din 8 august un mandat de arestare preventivă în lipsă.
Potrivit procurorilor DIICOT, Daniel Dragomir ar fi luat legătura cu un reprezentant al companiei israeliene Black Cube, căruia i-a spus că vrea denigrarea unor persoane pe care le considera responsabile pentru trimiterea lui în judecată de către DNA, cerând demararea operaţiunii „Tornado”.
"În perioada martie - aprilie 2016, la solicitarea directă a inculpatului Dragomir Daniel de demarare a operaţiunii «Tornado», din dispoziţia suspectilor D. Z. şi A. Y. şi sub coordonarea directa a suspectului G. F., inculpatul Geclowicz David, fiind în posesia unor suficiente date de stare civilă şi informaţii despre anumite persoane anume vizate, a contactat telefonic în repetate rânduri persoane apropiate şefei D.N.A., şi în continuare, folosindu-se de mijloace frauduloase («scenarii»), au reuşit să-i convingă pe aceştia să le furnizeze datele de contact ale conturilor de e-mail, date pe care inculpatul le-a pus la dispoziţia coinculpatului Weiner Ron, pentru a se continua activitatea infracţională specifică”, potrivit procurorilor DIICOT.
Potrivit Evenimentului zilei, directorul general Black Cube, Dan Zorella, ar fi arătat, în declaraţia dată în calitate de martor, când a fost audiat în sistem videoconferinţă, că Daniel Dragomir i-a spus că deşi nu mai lucrează la SRI, a rămas un personaj în umbra serviciului. Şeful Black Cube ar mai fi spus că a fost convins de fostul ofiţer SRI că demersul spionării este susţinut de directorul SRI Eduard Hellvig şi de preşedintele Klaus Iohannis.
În afară de înregistrarea discuţiei cu Daniel Dragomir, şeful Black Cube nu ar avea alte probe care să susţină afirmaţia sa că demersul firmei avea aprobarea de la cel mai înalt nivel din România.
Dan Zorella ar fi susţinut că a luat legătura cu fostul şef al Mossad, Meir Dagan, care i-ar fi confirmat printr-un "ok". Fostul şef al Mossad a murit la începutul anului şi nu ar există nicio dovadă că Zorella a luat legătura cu el.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
