Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) semnalează riscul unor condiţii favorizante pentru fenomenele infracţionale, după adoptarea OUG de modificare a codurilor penale şi spune că va evalua toate dosarele aflate în lucru pentru a stabili care vor fi efectele acestor modificări.
Procurorul şef al DIICOT a convocat miercuri colegiul de conducere şi procurorii şefi de secţie, pentru a analiza impactul modificărilor Codului penal şi a Codului de procedură penală în dosarele aflate în cursul urmăririi penale şi în cele de pe rolul instanţelor de judecată.
În urma consultărilor, s-a hotărât efectuarea de îndată a unei evaluări detaliate asupra tuturor cauzelor aflate în lucru, atât cu privire la efectele modificărilor aduse instituţiei denunţului cât şi cu privire la efectele modificărilor aduse unor infracţiuni prevăzute în Codul penal şi care vor intra în vigoare în termen de 10 zile. De asemenea, vor fi avute în vedere şi dosarele în care va interveni termenul de prescripţie ca urmare a modificarilor aduse prin OUG.
“În baza prerogativelor legale ale DIICOT, a experienţei profesionale şi a analizei rezultatelor activităţii direcţiei, suntem în măsură să semnalăm riscul unor condiţii favorizante pentru fenomenele infracţionale aflate în competenţa DIICOT, riscuri induse prin modificările adoptate prin Ordonanţa de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de Procedură Penală”, a arătat DIICOT.
În cadrul şedinţei colegiului de conducere, procurorii “s-au arătat contrariaţi de evidenta neconcordanţă a OUG cu actele care reflectă liniile directoare ale politicilor penale ale statului român din ultimii 12 ani” în materia combaterii formelor de criminalitate gravă cum sunt corupţia, criminalitatea organizată, traficul de droguri, traficul de persoane, alte forme de criminalitate gravă, arată DIICOT.
De asemenea, au fost exprimate îngrijorări şi discutate aspectele legate de tehnica legislativă precară utilizată în cuprinsul OUG referitoare la reglementările din Codul de procedură penală privind denunţul, necoroborate cu celelalte prevederi legale în această materie care se regăsesc atât în Codul penal cât şi în legi special, a precizat DIICOT.
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism susţine în continuare punctul de vedere exprimat în 19 ianuarie cu privire la proiectele de OUG privind graţierea unor pedepse şi, respective, modificari aduse Codului penal şi Codului de procedura penală.
Potrivit acelui punct de vedere, proiectele privind graţierea şi modificările aduse codurilor penale sunt de natură a contraria anchetatorii, având în vedere că lipsesc argumentele pentru operarea acestor schimbări legislative, iar măsurile vizate ar favoriza fenomenul infracţional.
Procurorii DIICOT au criticat înjumătăţirea limitelor de pedeapsa şi condiţionarea existenţei faptei de crearea unei ”pagube” mai mari de 200.000 de lei în cazul infracţiunii de abuz în serviciu.
Deşi în nota de fundamentare se face trimitere la o decizie a Curţii Constituţionale, procurorii au observat că “ceea ce au criticat judecătorii CCR este doar lipsa de predictibilitate referitoare la nivelul legislaţiei încălcate de presupusul făptuitor, fără a face în acest context vreo legătură cu un anume cuantum, ţinând cont de faptul că infracţiunea de abuz în serviciu nu este una eminamente legată de o pagubă, ca furtul sau înşelăciunea”.
Cu referire la infracţiunea de neglijenţă în serviciu, anchetatorii consideră că ”abrogarea acestei infracţiuni ar lasă neacoperită sfera actelor materiale asemănătoare celor incriminate de abuzul în serviciu, dar săvârşite cu formă de vinovăţie a culpei"
În ceea ce priveşte conflictul de interese, procurorii arată că “se observă că modificarea textului nu este menită să pună textul în acord cu dispoziţiile deciziei CCR, ci restrânge în mod nejustificat sfera de aplicabilitate a acestuia”.
Despre modificarea articolului privind denunţul, DIICOT arăta că acesta este nou introdus, fără a fi explicată concret, în Nota de fundamentare, raţiunea pentru care se doreşte introducerea acestui alineat.
Ordonanţa de Urgenţă adoptată de Guvernul Grindeanu marţi noapte privind modificarea codurilor penale a fost publicată în Monitorul Oficial, iar cea mai mare parte a prevederilor ar urma să intre în vigoare la 10 zile de la publicare.
Plenul CSM a avut miercuri pe ordinea de zi anunţată doar avizarea OUG privind codurile penale. În condiţiile în care OUG a fost adoptată marţi noapte de Guvern, care nu a mai aşteptat avizul CSM, ordinea de zi a rămas fără obiect, astfel că plenul a suplimentat şi ulterior a adoptat, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale în cazul existenţei unui conflict de natură constituţională între puterea judecatorească şi cea executivă.
Modificările Codului Penal şi ale Codului de Procedură Penală se referă la definirea şi pedepsirea abuzului în serviciu, stabilind şi un prag minim de 200.000 de lei de la care acesta este faptă penală, lărgesc categoria persoanelor care ies de sub incidenţa prevederilor referitoare la favorizarea infractorului şi stabilesc că denunţul este valabil doar dacă este făcut în termen de şase luni de la comiterea faptei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
