Aliaţii europeni ai Ucrainei, reuniţi joi la Paris, s-au pronunţat în unanimitate împotriva oricărei ridicări a sancţiunilor impuse Rusiei, iar Franţa şi Regatul Unit sunt pregătite să desfăşoare trupe în Ucraina drept ”garanţie de securitate”, relatează AFP.
În această perspectivă, o misiune francezo-britanică urmează să se ducă ”în zilele următoare în Ucraina”, a anunţat preşedintele francez Emmanuel Macron, iar Parisul şi Londra sunt de-acum ”piloţii” mobilizării în favoarea Ucrainei, intrată în al patrulea an al invaziei ruse la scară mare.
Această misiune urmează să pregătească totodată ”ceea ce va fi formatul armatei ucrainene”, care rămâne principala ”garanţie de securitate” a Kievului, a anunţat Macron la finalul summitului la care au luat parte aproximativ 30 de şefi de stat şi de guverne.
În partea economică, ţările care susţin Ucraina au ”convenit în mod unanim” că sancţiunile impuse Moscovei nu trebuie să fie abadonate, în timp ce Statele Unite iau în calecul acest lucru, a dat asigurări Emmanuel Macron.
”CONSENS”
”Există un consens asupra faptului că nu este momentul ridicării sancţiunilor”, a subliniat premierul britanic Keith Starmer.
”Din contră, am discutat despre felul în care să le consolidăm”, a adăugat el, exprimîndu-şi bucuria faţă de faptul că Europa ”se mobilizează” în favoarea păcii în Ucraina ”la o scară fără precedent de decenii”.
Ar fi ”o greşeală gravă” să se ridice sancţiunile, a subliniat, separat, cancelarul german Olaf Scholz, ”acest lucru nu are niciun sens atât timp cât nu s-a restabilit în mod real pacea, iar noi suntem, din nefericire, departe de asta”.
În timp ce Rusia este angajată de mai multe săptămâni în negocieri cu Statele Unite, care vrea să obţină cu orice preţ un armistiţiu în Ucraina, participanţii la summitul din capitala franceză s-au arătat foarte neîncrezători.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, de exemplu, a dat asigurări că Rusia nu vrea ”niciun fel de pace”.
”Ucraina a avut curajul să accepte o încetare a focului necondiţionată. Nu a existat niciun răspuns rus, ci noi condiţii (ale Moscovei), iar atacurile s-au intensificat” în Ucraina, a rezumat Emmanuel Macron, care a denunţat strategia Kremlinului.
Kremlinul ”se face că deschide negocieri, pentru a descuraja adeversarul şi a intensifica atacurile”, a denunţat el.
În urma unor presiuni americane, Kievul a acceptat la 11 martie o încetare a luptelor pe o perioadă de 30 de zile.
Marţi, în urma unor negocieri în Arabia Saudită prin intermediul Statelor Unite, s-a anuţat un acord care să conducă, în anumite condiţii, la un armistiţiu la Marea Neagră şi la un ”moratoriu” al atacurilor vizând instalaţii energetice.
Însă Moscova a cerut ridicarea sancţiunilor impuse exporturilor agricole ruseşti, o idee susţinută de către Casa Albă.
”FORŢE DE REASIGURARE”
Summitul de la Paris avea ca obiectiv afirmarea poziţiei Ucrainei şi a susţinătorilor săi, în timp ce ruşii şi americanii discută în mod direct, dar şi ”finalizarea” ”garanţiilor de securitate” destinate ucrainenilor în cazul unei păci ipotetice.
Propunerea francezo-britanică de a trimite contingente europene în Ucraina ”nu se bucură de unanimitate”, a recunoscut preşedintele francez, care a promis că va exista ”o forţă de reasigurare a mai multor ţări europene”, în cazul unei păci şi că acest lucru nu va slăbi flancul de est al NATO.
Aceste trupe ”nu vor avea menirea să fie trupe de menţinerea păcii, să fie prezente de-al lungul liniei de contact sau să se substituie forţelor ucrainene”, a reiterat el.
Ele vor fi trimise ”în anumite locuri strategice predefinite împreună cu ucrainenii” şi vor avea ”un caracter de descurajare”, a subliniat el.
Summitul ”Coaliţiei Voluntarilor”, aşa cum l-a numit Emmanuel Macron, a durat peste trei ore la Palatul Elysée.
Între liderii ţărilor din Uniunea European (UE) şi/sau NATO prezenţi s-au aflat, în afară de Scholz, şefa Guvernului italian Giorgia Meloni şi premierul polonez Donald Tusk, dar şi vicepreşedintele turc Cevdet Yilmaz.
Acest summit a intervenit după o serie de întâlniri politice şi militare organizate începând de la jumătatea lui februarie de către Paris şi Londra, în paralel cu procesul de negociere angajat de către administraţia lui Donald Trump cu Kievul, pe de o parte, şi cu Moscova, pe de altă parte.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
