Partidul cancelarului german Angela Merkel, CDU, a suferit o înfrângere grea în alegerile pentru Parlamentul landului Mecklenburg-Pomerania Occidentală, fost fief la şefei Guvernului, clasându-se pe a treia poziţie, cu 19% din sufragii, arată rezultatele oficiale, citate de DPA.
Pe primul loc s-a clasat partidul de centru-stânga Partidul Social-Democrat (SPD), cu 30,6% din voturi, iar pe cel de-al doilea Alternativa pentru Germania (AfD), cu 20,8% din voturi.
Aceasta este pentru prima dată când formaţiunea de extremă-dreapta intră în legislativului landului din nord-estul ţării. AfD este deja reprezentată în alte opt parlamente regionale şi, potrivit sondajelor, va intra şi în cel naţional după alegerile generale.
Rezultatele înseamnă că, în pofida pierderilor suferite, SPD şi CDU vor putea forma o coaliţie pentru încă un mandat de cinci ani. Însă liderul SPD, Erwin Sellering, nu a confirmat duminică nici dacă va încerca, nici dacă va renunţa la o astfel de alianţă.
Aceste alegeri sunt considerate un test înaintea alegerilor parlamentare de anul viitor.
Cancelarul, la putere din 2005, nu a anunţat încă dacă va candida în acest scrutin pentru al patrulea mandat. Invitată weekendul trecut la postul ARD, Angela Merkel a spus că îşi va anunţa decizia "în timp util".
Potrivit unui sondaj publicat duminica trecută de Bild am Sonntag, unul din doi germani s-ar opune ca Merkel să candideze pentru al patrulea mandat.
Seria de atacuri sângeroase care a zguduit Germania în iulie, dintre care două au fost revendicate de gruparea jihadistă Statul Islamic, a relansat dezbaterea cu privire la politica de primire a azilanţilor a lui Merkel, care a autorizat intrarea în ţară, anul trecut, a aproximativ un milion de refugiaţi, provenind în principal din Orientul Mijlociu şi Africa.
Considerată mult timp o figură liniştitoare, supranumită "Mutti" (mama) de către compatrioţii săi, Merkel este contestată inclusiv în interiorul CDU.
În ultimele săptămâni, odată cu apropierea unui an de când a luat spectaculoasa decizie, presa germană a reconstituit cu minuţiozitate evenimentele care au determinat-o să suspende regulile europene în domeniul imigraţiei şi să autorizeze ca zeci de mii de refugiaţi să părăsească Ungaria, ţara în care au intrat prima dată în spaţiul european, pentru a trece în Austrai şi apoi în Germania.
După un an de la această decizie, există un consens asupra faptului că ea a avut dreptate să deschdă frontierele, pentru a evita o criză umanitară majoră, dar că a recunoscut prea încet consecinţele deciziei pe care a luat-o şi s-a înşelat în privinşa partenerilor ei europeni, crezând în mod eronat că ei aveau să accepte să împartă povara.
"Ea nu a înţeles că opinia publică din Germania avea să se schimbe şi nu s-a pregătit în acest sens", spune un parlamentar CDU care a lucrat îndeaproape cu cancelarul.
"Timp de luni de zile Merkel s-a închis. A fost o eroare majoră", adaugă el, amintind că formula "Wir schaffen das" (vom reuşi), pe care a spus-o pentru prima dată pe 31 august 2015, a fost mult timp singurul ei răspuns la întrebări despre modul cum va putea societatea germană să îi integreze pe nou-veniţi.
Astfel se poate explica schimbarea de ton a cancelarului, care şi-a exprimat săptămâna aceasta dorinţa, în faţa parlamentarilor CDU, ca ritmul expulzărilor solicitanţilor de azil respinşi să se accelereze.
"Lucrul cel mai important în lunile următoare este repatrierea, repatrierea şi încă o dată repatrierea", a repetat ea, potrivit unor participanţi la întâlnire.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
