Parchetul Financiar (PNF) a cerut joi ca fostul şef de stat Nicolas Sarkozy, pe care-l acuză de încheierea unui pact de corupţie cu ”nefrecventabilul” dictator Muammar al-Gaddafi cu scopul de a-şi satisface ”ambiţiile politice devorante”, să fie condamnat la şapte ani de închisoare, o pedeapsă ”fermă, ”dreaptă” şi ”descurajatoare”, relatează AFP.
După trei luni de proces şi zece ani de anchetă, ”un tabloul foarte sumbru al unei părţi a Republicii noastre s-a desenat”, a declarat la finalul unui rechizitoriu-fluvui pe trei voci, procurorul financiar Sébastien de la Touanne.
”Un tablou marcat de o corupţie de înaltă intensitate, aţâţată de ambiţie, sete de putere. lăcomie şi care şi-a ţesut pânza până în cele mai înalte sfere ale statului”, a adăugat el.
Acuzarea nu s-a zgârcit la vorbe împotriva fostului preşedinte în primele două zile ale rechizitoriului şi a rămas pe aceeaşi linie în faţa unui Nicolas Sarkozy cu o mină gravă şi cu un aer pietrificat la momentul anunţării pedepsei cerute împotriva sa.
Pe când era ministru de Interne, în 2005, Nicolas Sarkozy s-a angajat, împreună cu ”cei mai apropiaţi colaboratori” ai săi, Claude Guéant şi Brice Hortefeux, într-o ”căutare frenetică” de finanţări,pentru a-şi satisface ”ambiţiile politice deroratoare”, a continuat magistratul.
El ”nu a ezitat” să încheie ”un pact al corupţiei faustian cu unul dintre cei mai nefrecventabili dictatori din ultimii 30 de ani”, pentru a putea ”acede la magistratura supremă”, a adăugat el.
”DATORIA EXEMPLARITĂŢII”
Acuzarea a cerut, de asemenea, ca Nicolas Sarkozy să fie condamnat la o pedeapsă de ineligibilitate pe o perioadă de cinci ani şi la plata unei amenzi în valoare de 300.000 de euro.
El este o ”persoană publică” care a exercitat multiple funcţii, dar care şi-a sfidat ”datoria exemplarităţii”, a ”dispreţuit” regulile care încadrează viaţa politică, a continuat procurorul pe un ton sobru.
De la începutul acestui dosar, Nicolas Sarkozy ”a contestat faptele integral şi nu pare să-şi dea seama de gravitatea atingerilor aduse probităţii care-i sunt reproşate”, a subliniat procurorul, amintind că acesta a fost deja condamnat. Acesta este al cincilea proces în cinci ani.
La câteva minute după încheierea rechizitoriului, fostul preşedinte a denunţat ”falsitatea şi violenţa acuzaţiilor şi exagerea pedepsei cerute” care nu vizează, în opinia sa, decât ”să mascheze slăbiciunea presupuselor acuzaţii”. El a adăugat că vrea ”să creadă în înţelepciunea tribunalului”, care urmează să se pronunţe peste câteva luni.
Parchetul a cerut ca Claude Guéant, absent din motive de sănătate, acuzat de implicare în toate etapele ”pactului corupţiei” şi de faptul că s-a ”îmbogăţit personal”, să fie condamnat la şase ani de închisoare şi la plata unei amenzi în valoare de 100.000 de euro.
Acest funcţionar de stat era, ”la fel ca Nicolas Sarkozy, obligat la o datorie de exemplaritate şi integritate”, a subliniat procurorul.
Împotriva lui Brice Hortefeux, el a cerut trei ani de închisoare şi o amendă de 150.000 de euro.
Împotriva trezorierului de campanie Eric Woerth care, potrivit procurorului, a ”strâns şi acceptat fonduri” libiene, acesta a cerut un an de închsoare - redusă din oficiu - şi o amendă în valoare de 3.750 de euro.
”AGENŢII CORUPŢIEI”
PNF a cerut ca ”agenţii corupţiei” şi internmediarii Ziad Takieddine (fugar) şi Alexandre Djouhri să fie condamnaţi la şase ani de închisoare şi plata unei amenzi în valoare de trei milioane de euro şi, respectiv, la cinci ani şi patru milioane de euro, pentru că au înfiinţat, potrivit acuzării, canalele de finanţare libiană către campanie.
De-a lungul rechzitoriului, procurorii l-au prezentat pe Nicolas Sarkozy drept ”adevăratul decident” şi ”comanditar” al unui pact al corupţiei ”de neconceput, nemaiauzit, indecent”, încheiat cu fostul dictator libian Muammar al-Gaddafi, pentru ca acesta să-i finanţeze campania prezidenţială în 2007.
Ei au detaliat, după aceea, ”compensaţiile” diplomatice, juridice şi economice promise, potrivit acestora, regimului libian şi au afirmat că ”urme” ale banilor lichizi în campania victorioasă au alimentat ”fasciculul de indicii” din dosar.
Procurorii consideră că toate delictele de care este judecat de la 6 ianuarie sunt constituite. Ei au cerut tribunalului să-l găsească vinovat de corupţie, tăinuire de deturnare de fonduri publice, finanţare ilegală a campaniei şi asociere de răufăcători.
Nicolas Sarkozy, care-şi clamează viguros nevinovăţia încă de la început, a cărui apărare va pleda în ultima zi a procesului, la 8 aprilie, s-a înfuriat în tăcere, a dat din genunchi, a zâmbit uneori ironic şi nu şi-a putut reţine o remarcă plină de indignare, pe care presa nu a putut-o descifra din băncile sale.
Condamnat definitiv la un an de închisoare cu privire la corupţie şi trafic de influenţă în dosarul interceptărilor sau denumit ”Bismuth”, el poartă de la 7 februarie o brăţară electronică la gleznă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
