Ajutorul acordat Ucrainei a devenit un subiect major de dispută în perioada premergătoare alegerilor parlamentare germane din 23 februarie, dezbinând partidele, inclusiv rămăşiţele coaliţiei de guvernare a lui Olaf Scholz, informează AFP.
Marţi, la forumul de la Davos, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat îngrijorarea, chiar dacă se teme deja că sprijinul american se va topi odată cu Donald Trump.
"Nu poţi să te joci cu emoţiile oamenilor şi să spui că „apărarea” Ucrainei „se face în detrimentul medicamentelor, pensiilor sau altceva", a spus el.
Un reproş adresat implicit lui Olaf Scholz. Cancelarul social-democrat, al cărui sprijin militar în favoarea Ucrainei a cunoscut momente dificile de la ofensiva rusă din februarie 2022, blochează de mai multe zile o alocare suplimentară pentru Kiev.
Discuţia se referă la 3 miliarde de euro, prevăzute în principiu pentru acest an, dar a căror finanţare se dovedeşte complicată de găsit.
"Cine va plăti factura?", a întrebat cancelarul. Acesta a explicat că nu doreşte să greveze şi mai mult bugetul pentru 2025 fără să ştie "pe seama cui vor trebui făcute economii", spunând că se teme pentru finanţele autorităţilor locale şi pentru pensii.
Iniţial desfăşurată în spatele scenei, dezbaterea s-a transformat într-un conflict deschis cu şefa diplomaţiei sale, ecologista Annalena Baerbock. Şi, mai discret, cu ministrul său al Apărării, Boris Pistorius, deşi membru al partidului său social-democrat.
Această controversă încununează trei ani în care Ucraina a zguduit lucrurile în Germania, împingând în special ţara să pună capăt alianţei sale energetice cu Moscova şi să se angajeze în reînarmare.
Până în prezent, Berlinul a acordat Kievului aproape 40 de miliarde de euro, a doua cea mai mare sumă după Statele Unite, şi a primit 1,2 milioane dintre cetăţenii săi ca refugiaţi. Această politică a fost mult timp consensul opiniei publice.
"Există mult sprijin german, fără de care Ucraina nu ar avea nicio şansă", a declarat pentru AFP Alla Dudka, o ucraineană în vârstă de 57 de ani care locuieşte la Ingelheim-on-the-Rhin, în vestul ţării.
Ea spune că a simţit acest sprijin "în fiecare zi" de la sosirea sa, când vecinii "i-au adus haine, tacâmuri, cratiţe, totul". Dar ea este îngrijorată de retorica în creştere împotriva migranţilor şi refugiaţilor din Germania, care ar costa prea mult pentru o ţară care a intrat în recesiune economică. "Am trecut prin atât de multe nenorociri (...), încât este foarte greu să auzim că nu mai avem dreptul să rămânem aici", mărturiseşte ea.
Extrema dreaptă germană cere returnarea, sau chiar expulzarea, refugiaţilor din Ucraina. În plus, există o nelinişte crescândă cu privire la sprijinul acordat ucrainenilor prin asistenţă socială şi livrări de arme.
Olaf Scholz a fost acuzat de rivalii săi că a acţionat din oportunism electoral prin blocarea noului pachet de sprijin militar pentru Ucraina.
Cu alegerile în vizor, social-democratul încearcă acum să se prezinte drept "cancelarul păcii" în conflict, un susţinător prudent al evitării escaladării militare cu Rusia.
În acest fel, el se distanţează de opoziţia conservatoare, care conduce în sondaje, şi de Verzi, care sunt mult mai în favoarea ajutorului militar.
Annalena Baerbock trece la ofensivă împotriva cancelarului său, denunţându-i pe cei care caută "să câştige rapid voturi în loc să-şi asume responsabilitatea de a garanta cu adevărat pacea şi libertatea în Europa".
Pentru liderul partidului liberal FDP, Christian Lindner, a cărui plecare în noiembrie a provocat ruperea coaliţiei guvernamentale şi a precipitat alegerile legislative, Olaf Scholz, care nu stă bine în sondaje, "se comportă ca o persoană care intră în panică de teama înecului".
"Trebuie să încetăm să punem pensionarii împotriva ucrainenilor", a declarat el pe contul său X.
La extrema dreaptă, opoziţia faţă de ajutorul pentru Ucraina este din ce în ce mai fermă.
La dreapta, Alternativa pentru Germania (AfD), cu programul său pro-rus şi aflată pe locul al doilea cu peste 20% în sondajele de opinie, este lider.
"Ea este urmată în acest domeniu de stânga radicală. Livrările nesfârşite de arme nu au îmbunătăţit situaţia din Ucraina", afirmă liderul BSW, Sahra Wagenknecht, pentru care "nu trebuie să prelungim agonia".
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
