Liderii europenii şi-au constatat vineri disensiunile pe tema opţiunilor bugetare cu care se vor confrunta după 2020, când veniturile vor fi grevate de plecarea Regatului Unit, relatează AFP.
Această ”primă discuţie politică” - înaintea propunerilor oficiale pe care Comisia Europeană urmează să le publice în mai, a fost ”mai puţin conflictuală decât am crezut”, a apreciat şeful CE Jean-Claude Juncker la finalul întâlnirii.
UE se confruntă cu o dublă dificultate.
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
20 noiembrie - Eveniment News.ro - Orașul meu - Acasă și la birou
Ea trebuie să facă faţă unor provocări fără precedent în domeniul protecţiei frontierelor, apărării sau migraţiei. Şi trebuie să le finanţeze, în timp ce bugetul UE îşi va pierde odată cu Brexitul unul dintre principalii contributori şi sume estimate la peste zece miliarde de euro pe an.
”Dacă nu sunt bani în casă, dragostea zboară pe fereastră”, a declarat maliţios Juncker.
”Toţi liderii sunt pregătiţi să muncească la modernizarea bugetului şi programelor sale. Iar mulţi sunt pregătiţi să contribuie mai mult la buget după 2020”, a dat asigurări Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, instanţa din care fac parte liderii UE.
Germania lui Angela Merkel se angajează la acest lucru în acordul de coaliţie al viitorului Guvern. Francezul Emmanuel Macron a dat asigurări, la rândul său, că Franţa este ”pregătită să avem un buget european în expansiune”.
Invers, mai multe ţări, toate contributori neţi - dau mai mult decât primesc - au avertizat că vor refuza să plătească mai mult, precum Olanda, Suedia, Danemarca sau Austria.
Bugetul plurianul al UE stabieşte plafoane de cheltuieli pe mai mulţi ani. Cadrul actual, care curge din 2014 în 2020, prevede angajamente de aproximativ 1.000 de miliarde de euro.
ALEGERI DE FĂCUT
Va trebui să se facă alegeri, a avertizat Bruxellesul. Esenţialul bugetului UE - aproximativ 70% - este consacrat pentru moment pilonilor istorici - politica de coeziune, menită să le permită regiunilor mai sărace să recupereze teren, şi politica agricolă comună (PAC).
Brexitul şi apariţia unor noi priorităţi ”nu trebuiie în niciun caz să conducă la o zdrobire a politicilor istorice” ale UE, a subliniat Emmanuel Macron.
Spre purprinderea lui Donald Tusk, dezbaterea pe tema condiţionării - un mecanism care să lege spre exemplu respectarea valorilor democratice ale UE sau primirea refugiaţilor de plata fondurilor europene - nu a provocat o controversă puternică.
”Singurul lucru este că acesta trebuie să fie construit pe criterii obiective”, a subliniat el. Ceea ce promite să fie dificil de tradus într-un limbaj juridic.
În ofensivă pe acest subiect, Macron a apreciat că bugetul european nu ar urma ”să mai servească finanţării unor guverne care nu respectă drepturile fundamenta precum cele care figurează în tratatele noastre” şi nici ”să finanţeze politici a căror strategie este să organizeze dumping fiscal sau social”.
”Asta nu este neapărut de văzut în mod negativ, ci poate fi văzut pozitiv”, a notat la rândul său Angela Merkel, care a apărat ideea ca ţările care fac mai mult în primirea refugiaţilor să poată, ca atare, primi fonduri europene.
”SPITZENKANDIDAT”
Plecarea regatului Unit provoacă, mai general, o dezbatere instituţională în cadrul UE, odată cu apropierea alegerilor europene din 2019, care vor fi urmate de formarea unei noi Comisii Europene.
Cei 27 şi-au exprimat susţinerea faţă de o nouă repartizare în cadrul Parlamentului European (PE), după plecarea celor 73 de eurodeputaţi britanici, care va reduce numărul total de mandate de la 751 la 705. Realcătuirea hemiciclului va fi adoptată oficial în iunie.
Ei au refuzat totodată să se retrângă în alegerea viitorului candidat la preşedinţia CE, pe care-l vor supune votului eurodeputaţilor în vederea succesiunii lui Jean-Claude Juncker în toamna lui 2019.
”Tratatul este foarte clar cu privire la competenţa autonomă a Consiliului European”, a subliniat Donald Tusk - un răspuns direct la recenta avertizare a PE.
Parlamentul cere ca acest candidat pe care liderii îl vor alege să fie ”un cap de listă” selectat de partidele politice europene - sau "Spitzenkandidat", potrivit termenului german care s-a impus în instituţii.
Candidatul selectat de Consiliu urmează să primească apoi o majoritate de sufragii din partea eurodeputaţilor, a amintit Juncker.
”Ceea ce, în termeni democratici, traduce totoată o ierarhie pe care nu trebuie s-o uităm prea rapid”, a adăugat el, apreciind că procedura a funcţionat bine în cazul său, în 2014.
Pe de altă parte. europenii au consolidat, vineri, financiar, forţa militară constituită de cinci ţări africane în lupta împotriva grupărilor jihadiste active în regiunea Sahel, însă banii întârzie să fie deblocaţi, şi-au exprimat regretul lideri africani la o conferinţă a donatorilor G5 Sahel la Bruxelles.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
