Astronauţii NASA Butch Wilmore şi Suni Williams s-au întors marţi pe Pământ, într-o capsulă SpaceX, având parte de o aterizare uşoară în largul coastei Floridei, la nouă luni după ce nava care i-a dus în spaţiu, Boeing Starliner, s-a defectat şi a dat peste cap ceea ce trebuia iniţial să fie o şedere de doar o săptămână pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), relatează Reuters şi AFP.
După ce au stat mai bine de nouă luni blocaţi pe Staţia Spaţială Internaţională, cei doi astronauţi americani s-au întors marţi pe Pământ, marcând sfârşitul unei telenovele spaţiale şi politice. Întoarcerea lor încheie o misiune spaţială prelungită, plină de incertitudini şi probleme tehnice, care a transformat un caz rar de planificare de urgenţă din partea NASA - şi a ilustrat noi eşecuri ale Boeing Starliner - într-un spectacol global.
Americanca Suni Williams, în vârstă de 59 de ani, şi compatriotul său Butch Wilmore, în vârstă de 62 de ani, au aterizat în siguranţă în jurul orei 22:00 GMT (24.00, ora României), în largul coastei Floridei, la bordul unui avion aparţinând SpaceX, o companie deţinută de multimiliardarul Elon Musk.
După o călătorie care a început la ora 5:05 GMT (7:05, ora României) de la Staţia Spaţială Internaţională, capsula Crew Dragon şi-a încetinit coborârea cu ajutorul a patru paraşute puternice înainte de a ateriza pe apă în Golful Mexic - redenumit Golful Americii de către administraţia Trump.
Splashdown confirmed! #Crew9 is now back on Earth in their @SpaceX Dragon spacecraft. pic.twitter.com/G5tVyqFbAu
— NASA (@NASA) March 18, 2025
Wilmore şi Williams, doi astronauţi veterani ai NASA şi piloţi de încercare pensionaţi ai Marinei americane, au venit în nava spaţială Crew Dragon împreună cu alţi doi astronauţi - un american şi un rus - făcând o călătorie de 17 ore către Pământ.
Echipajul de patru persoane, care face parte în mod oficial din misiunea de rotaţie a astronauţilor Crew-9 a NASA, a reintrat în atmosfera Pământului în jurul orei 21:45 GMT (23:45, ora României). Folosind atmosfera terestră şi două seturi de paraşute, nava şi-a încetinit viteza orbitală de aproximativ 17.000 de mile pe oră (27.358 de km pe oră) până la o viteză de 17 mile pe oră (27 km pe oră) la aterizare.
Îmbrăcaţi în costume de reintrare în atmosfera terestră, cu cizme şi căşti, astronauţii au putut fi văzuţi mai devreme în imaginile transmise în direct de NASA râzând, îmbrăţişându-se şi pozând cu colegii lor de pe ISS, după care au intrat în capsulă pentru două ore de teste finale de presiune, comunicaţii şi etanşare.
Odată reveniţi pe Pământ, după o examinare medicală iniţială, astronauţii sunt transportaţi cu avionul la Houston, Texas, unde vor fi supuşi unui program de 45 de zile de readaptare la gravitaţia terestră.
Tune in for a splashdown!@NASA_Astronauts Nick Hague, Suni Williams, Butch Wilmore, and cosmonaut Aleksandr Gorbunov are returning to Earth in their @SpaceX Dragon spacecraft. #Crew9 splashdown is targeted for 5:57pm ET (2157 UTC). https://t.co/Yuat1FqZxw
— NASA (@NASA) March 18, 2025
O CĂLĂTORIE DE TIP ROLLERCOASTER
Butch Wilmore şi Suni Williams au plecat iniţial pentru o misiune de opt zile în iunie 2024, însă şederea lor pe ISS a fost prelungită de defecţiunile detectate la Boeing Starliner care îi transporta.
Aceste probleme tehnice au determinat NASA să decidă să trimită nava înapoi goală spre Pământ şi să încredinţeze întoarcerea celor doi astronauţi companiei SpaceX a lui Elon Musk, în ceea ce a fost o palmă pentru Boeing. Prin urmare, la sfârşitul lunii septembrie, NASA şi SpaceX au trimis în spaţiu doar două persoane în loc de cele patru prevăzute, pentru a lăsa locuri libere pentru Butch Wilmore şi Suni Williams la întoarcere.
Butch Wilmore şi Suni Williams a trebuit apoi să aştepte sosirea următoarei rotaţii a echipajului ISS, programată iniţial pentru februarie şi apoi amânată până la jumătatea lunii martie, înainte de a părăsi laboratorul spaţial.
Pe parcursul celor nouă luni petrecute la bordul ISS, Suni Williams şi Butch Wilmore au luat parte la o gamă largă de experimente. „Fiecare zi este interesantă”, a declarat Suni la începutul lunii martie, explicând că aşteptarea a fost deosebit de dificilă pentru familiile lor respective, pentru care totul a fost ca un „rollercoaster”.
„Eram pregătiţi să stăm mult timp, chiar dacă credeam că vom fi aici doar pentru o perioadă scurtă”, a adăugat colegul ei, Butch Wilmore. În ciuda faptului că au petrecut mai mult de 280 de zile consecutive în spaţiu, cei doi americani sunt încă departe de a bate vreun record.
În anii 1990, cosmonautul rus Valeri Poliakov a petrecut mai mult de 400 de zile la bordul staţiei spaţiale Mir. Iar mai recent, astronautul american Frank Rubio a petrecut 371 de zile pe ISS, tot din cauza unei probleme cu nava sa spaţială.
Cu toate acestea, călătoria lui Suni Williams şi Butch Wilmore, care iniţial nu aveau nici haine suficiente de schimb, au stârnit o simpatie şi un interes deosebite.
CONTROVERSE POLITICE
Ambii „au dat dovadă de o rezilienţă incredibilă”, a declarat pentru AFP Joseph Keebler, psiholog la universitatea americană de aeronautică Embry-Riddle.
Cu atât mai mult cu cât la durata lungă a şederii lor s-a adăugat o mediatizare fără precedent şi, mai recent, o polemică politică, preşedintele Donald Trump acuzându-l pe predecesorul său Joe Biden că i-a „abandonat” deliberat pe cei doi. „Au uitat în mod ruşinos de astronauţi, pentru că au crezut că este un eveniment foarte jenant pentru ei”, a declarat el luni pe reţeaua sa Truth Social, asigurând că a preluat controlul asupra situaţiei împreună „cu Elon”.
Elon Musk, acum consilier apropiat al republicanului, i-a asigurat pe cei prezenţi că i-ar fi putut ajuta cu mult timp în urmă, dar nu a precizat cum.
Aceste acuzaţii au provocat o revoltă în comunitatea spaţială şi au dus chiar la o altercaţie între cel mai bogat om din lume şi un astronaut danez. La sfârşitul lunii februarie, Musk i-a spus astronautului danez: „Eşti complet retardat”, acuzându-l că minte.
Crew Dragon de la SpaceX este singura navă spaţială pentru echipaj a Statelor Unite, iar Boeing spera ca Starliner-ul său să o concureze înainte ca misiunea cu Wilmore şi Williams să arunce viitorul dezvoltării sale în incertitudine.
Viaţa în spaţiu timp de luni de zile poate afecta organismul uman în mai multe moduri, de la atrofie musculară la posibile tulburări de vedere.
Williams, aflat la capătul celui de-al treilea zbor spaţial, a acumulat 608 zile în spaţiu, al doilea record pentru un astronaut american, după cele 675 de zile ale lui Peggy Whitson. Cosmonautul rus Oleg Kononenko a stabilit anul trecut recordul mondial cu 878 de zile cumulate.
Wilmore şi Williams au făcut cercetări ştiinţifice şi au efectuat lucrări de întreţinere de rutină împreună cu ceilalţi cinci astronauţi ai staţiei. Williams a efectuat două ieşiri în spaţiu de şase ore pentru întreţinere în afara ISS, inclusiv una cu Wilmore.
ISS, situată la o altitudine de aproximativ 409 km, este un laborator de cercetare de mărimea unui teren de fotbal care a găzduit continuu echipaje internaţionale de astronauţi timp de aproape 25 de ani, fiind o platformă-cheie a diplomaţiei ştiinţifice gestionată în principal de SUA şi Rusia.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
