Rezistenţa românilor, care au ieşit zile la rând în stradă, în faţa adversităţii politice este un fenomen neaşteptat şi continuă modelarea culturii româneşti a protestului, comentează Euronews.
Peste 600.000 de oameni s-au strâns duminică seara în toata ţara, după ce Guvernul Grindeanu a retras Ordonanţa de Urgenţă controversată care a ameninţat eforturile actuale anticorupţie. Un val de proteste a izbucnit la începutul săptămânii trecute, când Ordonanţa a fost aprobată iniţial, în noaptea de 31 ianuarie spre 1 februarie. “Noaptea ca hoţii” a devenit unul dintre sloganurile manifestanţilor.
O parte din presă şi noua societate civilă au reacţionat cu furie, dar s-au şi entuziasmat şi au lăudat reacţia puternică a opiniei publice. Fiecare nou protest l-a depăşit pe precedentul, cu număr record de participanţi înregistrat de aproape fiecare dată, peste tot în ţară.
Aceste manifestaţii subliniază curentul de nemulţumire, ce poate fi observat şi în alte ţări din Europa Centrală şi de Est, faţă de prăpastia dintre aşteptări şi realizările procesului de tranziţie, scrie televiziunea paneuropeană.
Majoritatea orientate împotriva sistemului politic, cele mai vizibile manifestaţii au la bază oameni tineri, care nu erau interesaţi înainte de politică, care dau dovadă de o orientare tot mai clară către lege şi ordine şi care cer să fie implicaţi în procesul politic.
Punctul comun este lupta împotriva corupţiei şi acesta se dovedeşte un cadru eficient de mobilizare, pentru că este suficient de amplu şi lasă spaţiu pentru sensibilităţile specifice acestei generaţii, comentează Euronews.
Primele proteste antisistem din România şi prima mişcare socială reală s-au înregistrat în 2011-2012. Acele proteste au fost considerate ca momentul în care tânăra generaţie a devenit brusc interesată de politică, amintesc jurnaliştii.
În timp ce aceste proteste sunt caracterizate de o bază demografică foarte variată a participanţilor, opoziţia din 2013 faţă de proiectul de minerit Roşia Montană a dus la un sentimente de “unire” şi a subliniat diferenţe faţă de politica generaţiilor precedente.
Astfel, evenimentele din 2013 au arătat influenţa “străzii ca actor” în politica post-comunistă şi au marcat momentul în care a fost modelată identitatea colectivă a acestui grup.
Protestele din noiembrie 2015, care au avut loc după tragedia de la Colectiv, au consolidat şi mai mult percepţia unei lipse de reprezentare din partea actorilor politici tradiţionali.
De asemenea, pentru generaţia tânără, a avut la bază sentimentul de “a fi diferit” de societatea tradiţională, asociată adesea cu generaţia părinţilor, cu populaţia din mediul rural sau cu electoratul tradiţional PSD, scrie Euronews.
Situaţia actuală urmează, în mare linia acestei succesiuni de proteste antisistem care modelează, din ce în cel mai mult, o cultură românească a protestului. Aceasta este încă în curs de dezvoltare şi este, din multe puncte de vedere, diferită de cea din majoritatea ţărilor occidentale, adică este mai puţin conflictuală şi foloseşte cele mai recente instrumente pentru exprimarea nemulţumirii, explică postul de televiziune.
În stradă, oamenii abordează cu umor a protestului – ironizează adversarii politici, în special preşedintele PSD Liviu Dragnea, cu pancarte nostime, proiecţii pe clădiri, manechine.
Descoperirea politicii de către această generaţie şi folosirea protestelor drept canal preferat de interacţiune cu sistemul politic coincide cu actualele evoluţii tehnologice, permiţând astfel o mişcare fără lideri, spontană şi amplă.
Manifestaţiile din 2017 par să se conformeze foarte bine formelor moderne de implicare. Multe sloganuri şi pancarte fluturate amintesc de mesajele de pe Facebook sau Twitter.
Pe scurt, protestele din România tind să aibă mai multe elemente de distracţie şi să pună mai mult acces pe reţelele personale decât pe ideologie în sine. “Distracţie plăcută” îşi spun adesea grupurile de oameni care trec unii pe lângă alţii în drum spre şi dinspre proteste.
Acest aspect social al mobilizării este consolidat de o societate civilă modernă şi activă şi de iniţiative jurnalistice netradiţionale, apărute în replică la o sete publică tot mai mare de informare.
În acelaşi timp, pluralismul de opinie nu pare să aibă importanţă la fel de mare ca cererile pentru o ţară “civilizată”.
Protestele actuală demonstrează şi că noua generaţie rezonează puternic la mesaje care subliniază fisura dintre modul în care a fost făcută până acum politică în România şi aşteptările actuale de a face parte dintr-o “societate europeană manierată”, apreciază Euronews.
Modul în care Guvernul Grindeanu a tratat opinia publică a înfuriat şi mai mult o parte a ei. La anunţarea Ordonanţei, multe întrebări puse de jurnalişti au rămas fără răspuns din partea ministrului Justiţiei, Florin Iordache. El a spus de 24 de ori “Altă întrebare”, ceea ce a transformat propoziţia într-unul dintre sloganurile străzii.
Într-o altă conferinţă de presă, ministrul Carmen Dan a publicat numele “instigatorilor”, adică mai mulţi parlamentari şi jurnalişti care au vorbit despre proteste şi despre Ordonanţă.
Aceasta este o mare diferenţă între actualul cabinet şi cel al lui Dacian Cioloş, care a fost apreciat pentru stilul calm de a guverna, amplificând şi mai mult diviziunea dintre România “modernă” şi cea “bătrână”.
Astfel, strategia de comunicare a actualului Guvern a favorizat identificarea partidului de la putere cu “sistemul vechi”, cu corupţia şi chiar cu “inamicii României ca democraţie europeană”, atrage atenţia Euronews.
Deocamdată nu este clar dacă această reînviere a spiritului civil va duce la o dezvoltare a unei gândiri politice critice, similar celui al Generaţiei ’68 din Europa Occidentală, scriu jurnaliştii. La şase luni după ce Guvernul Ponta a demisionat, după tragedia de la Colectiv, PSD a câştigat din nou alegerile locale, iar, după încă şase luni, a câştigat şi alegerile parlamentare.
Această memorie scurtă poate duce la o radicalizare politică tot mai mare a unei părţi mici din mişcare, având ca bază dezamăgirea faţă de lipsa unei schimbări structurale şi faţă de “naivitatea” majorităţii.
Dincolo de schimbarea culturală pe termen lung pe care această generaţie a lansat-o, este greu de intuit rezultatul acestei crize. Ultimii şase ani arată, însă, protestele sunt foarte eficiente în România pentru a aduce schimbări pe termen scurt.
Retragerea Ordonanţei, în 4 februarie, pare să confirme că protestul este calea de a obţine rezultate în cazul corupţiei endemice şi a dezamăgirii populaţiei de către elita politică. Iar acest lucru este valabil pentru o serie de democraţii tinere, potrivit Euronews.
Deşi în societate există o diviziune, magnitudinea protestelor va consolida, cu siguranţă, rolul “străzii” ca actor vizibil şi influent în politică.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
