Satelitul de observare a Pământului, Copernicus Sentinel-1C, a fost lansat cu succes din Guyana Franceză. Sentinel-1C va furniza imagini radar vitale pentru înţelegerea schimbărilor climatice şi pentru conservarea planetei noastre, anunţă constructorul.
”Satelitul de observare a Pământului, Copernicus Sentinel-1C, construit de contractorul principal Thales Alenia Space, asocierea dintre Thales (67%) şi Leonardo (33%), a fost lansat cu succes de o rachetă Vega C operată de Arianespace, din portul spaţial european din Kourou, Guyana Franceză”, anunţă compania.
Sentinel-1C face parte din Copernicus, componenta pentru Observarea Pământului a programului spaţial al Uniunii Europene. Acest program este gestionat de Comisia Europeană şi finanţat de UE cu o contribuţie parţială a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), organizaţia responsabilă cu dezvoltarea şi lansarea sateliţilor Sentinel dedicaţi. De asemenea, ESA operează unele dintre misiuni şi asigură disponibilitatea datelor.
Sentinel-1C se va alătura satelitului Sentinel-1A pe orbită şi va oferi imagini ale suprafeţei Pământului, pe timp de zi şi de noapte şi în toate condiţiile meteorologice, deservind o gamă largă de aplicaţii ştiinţifice menite să protejeze Pământul.
Aceste date cruciale vor fi folosite pentru a monitoriza alunecările de teren, zonele cu risc de cutremur, activitatea vulcanică şi variaţiile stratului de gheaţă polară. Ele vor oferi, de asemenea, informaţii valoroase pentru monitorizarea defrişărilor, utilizarea resurselor de apă şi pentru sprijinirea personalului de intervenţie în situaţii de urgenţă şi a echipelor de căutare şi salvare, în caz de dezastre naturale, arată compania.
În plus, Sentinel-1C este primul satelit al misiunii Sentinel-1 care va fi echipat cu un sistem de identificare automată, permiţându-i să joace un rol vital în siguranţa maritimă prin îmbunătăţirea managementului traficului, evitarea coliziunilor şi monitorizarea navelor în zonele critice.
Cu o masă de lansare de aproximativ 2,2 tone metrice, Sentinel-1C va opera pe orbita joasă a Pământului, la o altitudine de 700 km şi are o durată de viaţă de 7,25 ani. Acestuia i se va alătura pe orbită geamănul său Sentinel-1D, aflat în prezent în teste, la sediul Thales Alenia Space din Cannes. Sentinel-1C prezintă o premieră mondială inovatoare: un mecanism patentat pentru a separa antena radar de platforma navei spaţiale, la reintrarea în atmosfera Pământului, la sfârşitul duratei sale de viaţă, ajutând astfel la atenuarea resturilor orbitale.
Misiunea Sentinel-1 cuprinde doi sateliţi pe orbită sincronă cu Soarele, care funcţionează în tandem pentru a oferi o acoperire globală optimă, cu un ciclu repetat de 12 zile. Capacitatea lor de pre-tasking înseamnă că datele pot fi furnizate în mod constant, pe perioade lungi, ceea ce este esenţial pentru analiza tendinţelor de mediu. Aceste date sunt accesibile autorităţilor publice, companiilor şi cetăţenilor din întreaga lume, integral, în mod gratuit şi transparent.
În calitate de contractor principal al ESA pentru misiunea Sentinel-1, Thales Alenia Space este responsabilă pentru proiectarea, dezvoltarea, integrarea şi testarea sateliţilor. Fiecare satelit Sentinel-1 este construit pe platforma spaţiala PRIMA dezvoltata de Thales Alenia Space pentru Agenţia Spaţială Italiană (ASI) şi poartă un instrument radar cu deschidere sintetică (SAR) în bandă C, dezvoltat de Airbus Defence & Space. Acest instrument SAR permite cartografierea precisă la rezoluţii de până la 5 metri şi acoperire de până la 400 de kilometri.
”Sunt încântat de lansarea cu succes a satelitului Sentinel-1C, care va furniza imagini radar vitale pentru o gamă largă de aplicaţii ştiinţifice, care vor ajuta la conservarea planetei noastre. Echipele de la Thales Alenia Space, care contribuie la 11 dintre cele 12 misiuni din programul Copernicus, pot fi mândre de acest succes, care marchează o nouă fază în colaborarea noastră cu Comisia Europeană şi cu Agenţia Spaţială Europeană”, a declarat Giampiero di Paolo, CEO adjunct, senior vice president Observation, Exploration and Navigation la Thales Alenia Space.
Compania Leonardo a contribuit la dezvoltarea sateliţilor Sentinel-1C şi 1D prin furnizarea dispozitivelor de pozitionare (Autonomous Star Tracker) şi a unităţilor care alimentează radarul, asigurând disponibilitatea continuă a imaginilor.
Datele furnizate de satelitul Sentinel-1C vor fi colectate de mai multe centre europene, inclusiv de staţia de la sol a centrului spaţial e-GEOS, un joint venture între Telespazio (80%) şi Agenţia Spaţială Italiană (20%), cu sediul în Matera, Italia.
Echipa de ingineri din Thales România care lucrează pentru divizia Thales Alenia Space a contribuit la două misiuni Copernicus, respectiv CRISTAL şi CO2M.
Misiunea CRISTAL (Copernicus Polar Ice and Snow Topography Altimeter) va monitoriza şi măsura grosimea gheţii marine şi a stratului de zăpadă subiacent, cu precădere în zona arctică, dar şi gheţarii marilor lanţuri muntoase, aisbergurile şi nivelul oceanelor.
Misiunea CO2M (Copernicus Anthropogenic Carbon Dioxide Monitoring) va avea ca obiectiv monitorizarea şi măsurarea gazelor cu efect de seră, pentru a oferi date relevante care să sprijine politicile de mediu şi pentru a evalua eficienţa strategiilor referitoare la reducerea emisiilor de CO2.
Copernicus este componenta pentru Observarea Pământului a programului spaţial al Uniunii Europene, care supraveghează planeta noastră şi mediul său în beneficiul tuturor cetăţenilor europeni. Aceasta oferă informaţii în timp util, precise şi uşor accesibile pentru a îmbunătăţi gestionarea mediului, pentru a înţelege şi a atenua efectele schimbărilor climatice şi pentru a asigura securitatea civilă. În prezent, Copernicus este cel mai avansat sistem de observare a Pământului din lume, oferind date fiabile şi servicii de observare a Pământului fără întrerupere şi în mod gratuit autorităţilor publice, companiilor şi cetăţenilor din întreaga lume.
Copernicus cuprinde mai multe familii de sateliţi şi o serie de reţele de monitorizare (de exemplu, staţii meteorologice de la sol, geamanduri oceanice şi reţele de monitorizare a calităţii aerului) pentru a furniza informaţii solide integrate şi pentru a calibra şi valida datele de la sateliţi.
Sateliţii sunt construiţi de contractori europeni ai Agenţiei Spaţiale Europene. Un program de această amploare permite Europei să anticipeze mai bine consecinţele încălzirii globale şi să acţioneze corespunzător pentru protejarea planetei.
Programul este gestionat de Comisia Europeană şi este cofinanţat de Uniunea Europeană şi ESA. Agenţia Spaţială Europeană este responsabilă de coordonarea, implementarea şi evoluţia programului, precum şi de operaţiunile unor nave spaţiale.
Thales Alenia Space contribuie major la 11 dintre cele 12 misiuni ale programului Copernicus. Sentinel-1 monitorizează solul şi marea în toate condiţiile meteorologice, pe timp de zi şi de noapte, datorită capacităţilor radarului său. Sentinel-2 şi -3 realizează imagini optice de înaltă rezoluţie ale solului si ale apelor de coastă. Sentinel-4 şi -5 sunt dedicate misiunilor de meteorologie şi climatologie, în timp ce Sentinel-6 monitorizează oceanele planetei.
Pe lângă faptul că a fost contractor principal pentru familiile de sateliţi Sentinel-1 şi -3, Thales Alenia Space a contribuit şi la Sentinel-2, pentru care a furnizat componenta dedicată imaginilor despre sol, precum şi construirea spectrometrului de imagistică pentru Sentinel-5P şi a radarului altimetru Poseidon-4, montant pe Sentinel-6.
În 2020, Thales Alenia Space a primit cinci contracte pentru cele şase noi misiuni Copernicus Expansion, în calitate de contractor principal pentru sateliţii CIMR, ROSE-L şi CHIME şi în calitate de furnizor pentru misiunile CRISTAL şi CO2M. Aceşti noi sateliţi vor măsura dioxidul de carbon atmosferic generat de om, vor cerceta stratul de gheaţă marină şi cel de zăpadă, vor sprijini noi servicii optimizate pentru agricultură durabilă şi biodiversitate, vor observa temperatura suprafeţei marine şi salinitatea, precum şi densitatea gheţii marine. De asemenea, vor consolida serviciile de monitorizare a solului şi de gestionare a situaţiilor de urgenţă.
Thales Alenia Space este un joint venture între Thales (67%) şi Leonardo (33%), iar în acelaşi timp face echipă şi cu Telespazio pentru a forma Alianţa Spaţială a companiilor-mamă, care oferă o gamă completă de servicii. Thales Alenia Space a înregistrat venituri consolidate de aproximativ 2,2 miliarde de euro în 2023 şi are aproximativ 8.600 de angajaţi în 8 ţări, cu 16 birouri în Europa.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
