Şapte emisiuni de obligaţiuni verz au fost consemnate în România, în 2024, cu o valoare totală de 8,1 miliarde euro, al căror emitent a fost Guvernul României, arată Tabloul de monitorizare a riscurilor climatice asupra sectorului bancar din România, publicat vineri de Banca Naţională a României (BNR). Principalele riscuri fizice evaluate pentru România se referă la inundaţii, secetă şi temperaturi ridicate. În cazul inundaţiilor, au fost identificate 23 de judeţe cu risc mediu şi ridicat. În ceea ce priveşte seceta, au fost identificate 31 de judeţe cu risc mediu şi ridicat. Analiza a identificat 30 de judeţe din România cu risc mediu şi ridicat la temperaturi ridicate. ”În anul 2023, România a pierdut prin defrişări 25,1 kilohectare de păduri la nivel naţional, în judeţul Suceava fiind observate cele mai multe pierderi de păduri (15%)”, se mai arată în raport.
”Valoarea emisiunilor de obligaţiuni verzi la nivel mondial a înregistrat o creştere de 6,5% la finalul lunii noiembrie 2024 faţă de întreg anul 2023, însă va rămâne sub maximul istoric înregistrat în anul 2021. În România, au fost consemnate şapte emisiuni de obligaţiuni verzi în anul 2024, cu o valoare totală de 8,1 miliarde euro, al căror emitent a fost Guvernul României. De asemenea, creditele verzi acordate companiilor nefinanciare s-au menţinut pe un trend ascendent în anul 2024, cu o rată anuală de creştere de 93% faţă de septembrie 2023, reprezentând însă 2,9% din expunerea bancară faţă de firme. În sectorul populaţiei, creditele verzi au ajuns la aproximativ 10 miliarde lei (+50% faţă de septembrie 2023) şi reprezintă 5,7% din portofoliul bancar de credite acordate acestui segment”, arată datele BNR.
După ce s-a situat pe un trend descendent în perioada 2022-2023, emisiunea de obligaţiuni verzi la nivel mondial a prins un uşor avânt în anul 2024, ajungând la 568 miliarde euro la finalul lunii noiembrie 2024, cu 6,5% mai mult faţă de volumul înregistrat pentru întreg anul 2023. În continuare, statele membre UE deţin cea mai importantă pondere din totalul emisiunilor verzi la nivel mondial (52%), fiind urmate de China (11%), Japonia (6%) şi Statele Unite ale Americii (5%), în timp ce restul statelor deţin 25% din total.
Apetitul companiilor nefinanciare pentru creditele verzi a continuat să crească şi pe parcursul anului 2024, acestea ajungând la o valoare de 5,7 miliarde lei la finalul lunii septembrie 2024 (2,9% din stocul de credite bancare acordate companiilor nefinanciare).
În plus, creditele verzi reprezentau 4,3% din fluxul anual de credite către companiile nefinanciare.
Principala destinaţie a creditelor verzi este reprezentată de clădirile verzi (54% din total). Din perspectivă sectorială, cele mai multe credite verzi se îndreaptă spre sectorul imobiliar (50% din total), fiind urmat de cel al utilităţilor (18%) şi cel al industriei prelucrătoare (10%). În cazul populaţiei, creditele verzi au ajuns la aproximativ 10 miliarde lei în luna septembrie 2024 (+50% faţă de septembrie 2023) şi reprezintă 5,7% din portofoliul bancar de credite acordate acestui segment.
România a înregistrat cele mai mici taxe privind protecţia mediului din regiune în 2022, similar anilor anteriori.
Astfel, aceste taxe au reprezentat 1,8% din PIB-ul României în anul 2022, uşor mai reduse faţă de media regiunii de 2,1% din PIB. Cheltuielile guvernamentale pentru protecţia mediului s-au situat la 0,6% din PIB în acelaşi an, în linie cu celelalte state din regiune.
La nivel mondial, iniţiativele de taxare a carbonului implementate sau în curs de implementare s-au menţinut pe un trend ascendent şi în acest an. Numărul acestora a ajuns la 75, sunt prezente în 50 de jurisdicţii şi 39 de jurisdicţii subnaţionale, însă acoperă doar 12,8 gigatone de emisii de CO2, reprezentând aproximativ 24% din totalul emisiilor la nivel mondial.
La nivel european, comparativ cu ediţia precedentă a Tabloului, preţul certificatelor în cadrul sistemului de tranzacţionare a carbonului (ETS) a cunoscut o scădere în prima parte a anului 2024, ajungând la un minim al ultimilor doi ani în luna februarie 2024 (51,8 euro/tone CO2). După acest episod, preţul certificatelor ETS s-a situat o perioadă pe un trend ascendent, stabilizându-se în jurul intervalul 65-70 euro/tonă CO2.
De asemenea, emisiile de gaze cu efect de seră (GES) au scăzut în anul 2022 în România, fiind deja atins nivelul de scădere cu 55% a emisiilor faţă de anul 1990 asumat prin Acordul de la Paris. Cu toate acestea, atingerea obiectivului de neutralitate climatică până în anul 2050 implică majorarea eforturilor pentru tranziţia către o economie sustenabilă.
Creşterea investiţiilor relevante în domeniul decarbonării economiei este de natură să contribuie la atingerea obiectivului de neutralitate climatică până în anul 2050, având în vedere ritmul decelerat de reducere a emisiilor GES din ultimii ani.
Productivitatea utilizării carbonului şi intensitatea carbonului bazată pe producţie continuă să plaseze România la un nivel favorabil comparativ cu ţările din regiune, fiind înregistrate evoluţii pozitive în cazul ambilor indicatori urmăriţi de OCDE în ceea ce priveşte decarbonarea economiei. Pentru România, productivitatea carbonului măsurată ca PIB real generat pentru fiecare unitate de CO2 emisă a fost de 8,41 dolari/ kg comparativ cu o medie regională de 5,3 dolari/kg.
Energia provenită din surse regenerabile se situează peste media regională sau media UE, însă ecartul s-a redus semnificativ în ultimii patru ani. Cel mai important tip de energie regenerabilă pentru România se menţine energia din surse hidrologice, care este însă influenţată de evenimentele climatice extreme de tip secetă, tot mai frecvente.
În ceea ce priveşte situaţia comerţului cu bunuri tehnologice care contribuie la controlul poluării şi gestionarea resurselor, esenţiale pentru o tranziţie către o economie verde, România se află sub media regiunii. Atât comerţul total, cât şi balanţa comercială au înregistrat evoluţii negative în perioada 2022-2023, spre deosebire de Ungaria şi Cehia care marchează creşteri semnificative.
Şi în 2023 principalele sectoare de activitate după consumul de energie sunt industria si transporturile.
Exporturile de combustibili fosili ca procent din total exporturi s-au diminuat atât în România, cât şi în restul ţărilor din regiune în anul 2023, după un salt semnificativ în urmă cu un an.
Noua versiune actualizată de scenarii climatice, publicate de Reţeaua pentru ecologizarea sistemului financiar (NGFS) în 31 octombrie 2024, indică în cazul României aceeaşi tendinţă de diminuare a PIB în fiecare dintre cele cinci scenarii analizate. Comparativ cu versiunea precedentă, amplitudinea deteriorării economiei este mai însemnată, depăşind -10% pentru trei din cinci scenarii în orizontul 2050.
Riscurile fizice evaluate în Tablou se referă la inundaţii, secetă şi temperaturi ridicate. Similar anilor anteriori, companiile nefinanciare din România aflate în sectoare vulnerabile la aceste riscuri sunt importante în economie, generând 12,7% din valoarea adăugată totală (companii vulnerabile la inundaţii), respectiv 2,3% (secetă) şi 10,4% (temperaturi ridicate).
”Principalele riscuri fizice evaluate pentru România se referă la inundaţii, secetă şi temperaturi ridicate. În cazul inundaţiilor, au fost identificate 23 de judeţe cu risc mediu şi ridicat. Companiile nefinanciare din sectoarele vulnerabile la riscul de inundaţii au generat 12,7% din valoarea adăugată brută (VAB) la nivel agregat în 2023 şi deţin 13,2% din activele totale”, relevă raportul.
În ceea ce priveşte seceta, au fost identificate 31 de judeţe cu risc mediu şi ridicat. În aceste judeţe, companiile nefinanciare din sectoarele vulnerabile la acest risc au generat 2,3% din valoarea adăugată brută (VAB) la nivel agregat în 2023 şi deţin 5,2% din activele totale.
Analiza a identificat 30 de judeţe din România cu risc mediu şi ridicat la temperaturi ridicate. Contribuţia în economie a companiilor nefinanciare din sectoarele vulnerabile la acest risc este importantă. La finalul anului 2023, aceste firme produceau 10,4% din valoarea adăugată brută (VAB) la nivel agregat şi aveau 9,5% din activele totale.
Temperaturile medii anuale au continuat să crească în 2023, atât la nivel global, cât şi în România, fiind înregistrate cu 1,7, respectiv 2,6 grade Celsius în plus faţă de media temperaturilor anilor 1951-1980. Anul 2023 a fost cel mai cald an înregistrat în România, conform mai multor staţii meteorologice de măsurare.
În anul 2023, România a pierdut prin defrişări 25,1 kilohectare de păduri la nivel naţional, în judeţul Suceava fiind observate cele mai multe pierderi de păduri (15%).
Daunele economice suferite de statele Uniunii Europene s-au ridicat în anul 2023 la 43,9 miliarde euro, majoritatea dezastrelor înregistrate fiind de tipul inundaţiilor. În perioada 1980-2023, România a suferit pierderi economice totale în valoare de 19,6 miliarde euro (82 mii euro/km2 comparativ cu o medie europeană de 193.000 euro/km2), din care doar 1% au fost acoperite prin asigurări.
Companiile nefinanciare relevante din punct de vedere climatic (brown) au o importanţă ridicată pentru economia României, similar anilor precedenţi. În anul 2023, aceste companii, deţinând 48% din active şi angajând 32,6% din totalul salariaţilor companiilor nefinanciare, au generat 40,6% din valoarea adăugată brută la nivel agregat. Performanţa financiară companiilor brown s-a deteriorat în anul 2023, comparative cu anii anteriori, evoluţia fiind în concordanţă cu cea înregistrată la nivel agregat. Totuşi, profitabilitatea companiilor brown rămâne sub nivelul celei aferente ansamblului companiilor nefinanciare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
