Pe 2 aprilie, declarată de preşedintele Donald Trump drept „Ziua Eliberării”, administraţia americană va anunţa noi tarife vamale reciproce, ce vor viza 15% dintre ţările cu cele mai mari dezechilibre comerciale faţă de Statele Unite. Tariful vamal mediu aplicat importurilor în SUA va creşte de la 4,8% la 10,5%, potrivit iBanFirst, furnizor de servicii de plăţi internaţionale şi schimb valutar pentru companii. Pentru exportatorii din Uniunea Europeană, inclusiv cei români, majorarea este mai moderată — până la o medie de 2%. Deşi acest lucru ar putea duce la ajustări de preţ sau presiuni asupra marjelor de profit, este puţin probabil să genereze perturbări majore în activitatea de comerţ, menţionează fintechul iBanFirst.
”Pe 2 aprilie, declarată de preşedintele Donald Trump drept „Ziua Eliberării”, administraţia americană va anunţa noi tarife vamale reciproce, ce vor viza 15% dintre ţările cu cele mai mari dezechilibre comerciale faţă de Statele Unite. Contrar temerilor privind o aplicare generalizată, măsurile vor fi direcţionate exclusiv către statele care impun taxe asupra produselor americane şi care, în acelaşi timp, înregistrează excedente comerciale în relaţia bilaterală cu SUA”, arată iBanFirst, furnizor de servicii de plăţi internaţionale şi schimb valutar pentru companii, prezent în 10 ţări europene, care a analizat impactul economic al noilor tarife asupra principalilor parteneri comerciali ai Statelor Unite.
Potrivit calculelor iBanFirst, tariful vamal mediu aplicat importurilor în SUA va creşte de la 4,8% la 10,5%. Deşi este o majorare semnificativă, aceasta rămâne sub nivelul de 16,7% prevăzut într-o aplicare integrală a programului economic anunţat de Trump în campania electorală. În acest context, nivelul tarifelor revine practic la cel anterior semnării Acordului General pentru Tarife şi Comerţ (GATT), din 30 octombrie 1947.
Administraţia Trump vizează în special şapte mari economii: Uniunea Europeană, Mexic, Japonia, Coreea de Sud, Canada, India şi China, într-o abordare mai ţintită decât ameninţările iniţiale de război comercial global.
China, în mod previzibil, este cea mai afectată: tarifele aplicate produselor chinezeşti vor creşte de la 10,2% la 29,5%. Chiar şi aşa, nivelul rămâne sub pragul de 60% vehiculat în campania electorală pentru toate importurile din China.
Mexicul şi Canada, două economii profund integrate cu cea americană, vor resimţi puternic noile măsuri. În cazul lor, tarifele vor urca de la niveluri aproape simbolice — 0,1% şi 0,2% — la 20%, respectiv 25%.
„În cazul Uniunii Europene, impactul este considerabil mai redus — tarifele vor creşte moderat, până la o medie de 2%. Pentru exportatorii europeni, inclusiv cei români, aceste niveluri sunt, cel puţin deocamdată, gestionabile. Ar putea apărea ajustări de preţ sau presiuni asupra marjelor de profit, însă nu preconizăm perturbări semnificative ale fluxurilor comerciale”, explică Alin Latu, country manager România şi Ungaria în cadrul iBanFirst.
Estimările se bazează pe o elasticitate a preţului importurilor, pe termen scurt, de -0,7. Pe termen lung, însă, impactul este mai dificil de evaluat, întrucât astfel de măsuri duc frecvent la modificări în structura balanţei comerciale, ca urmare a strategiilor de substituire adoptate de consumatori şi a mecanismelor prin care companiile încearcă să ocolească tarifele impuse.
Administraţia americană estimează că noile tarife ar putea aduce „trilioane de dolari în următorul deceniu”. Totuşi, experienţa cu China sugerează prudenţă: după un vârf înregistrat în 2022, veniturile vamale din importurile chinezeşti au scăzut semnificativ în 2023, o dovadă a capacităţii companiilor de a ocoli barierele comerciale.
În termeni reali, noile tarife ar putea genera între 40 şi 45 de miliarde de dolari pe an. Este o sumă considerabilă, dar departe de a putea acoperi în mod semnificativ deficitul bugetar al SUA.
Înfiinţat în anul 2016, fintechul iBanFirst furnizează companiilor de comerţ servicii de plăţi transfrontaliere, schimb valutar şi management al riscului, combinând capacităţile unei platforme de ultimă generaţie cu expertiza specialiştilor în domeniul forex. Are peste 350 de angajaţi în 10 ţări europene şi un volum de tranzacţii de circa 1,4 miliarde de euro lunar.
Fintechul este susţinut financiar de banca franceză de investiţii Bpifrance, de liderii europeni în investiţii de capital de risc Elaia şi Xavier Niel, precum şi de fondul de investiţii american Marlin Equity Partners. Ca instituţie de plată reglementată de Banca Naţională a Belgiei, iBanFirst are autorizaţia de a opera pe întreg teritoriul Uniunii Europene.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
