Cercetătorii japonezi au descoperit o tulpină a unei bacterii care distruge plasticul. Această descoperire ar putea contribui semnificativ la lupta împotriva poluării, având în vedere că plasticul este unul dintre cele mai greu de distrus materiale. Procesul natural de descompunere, fiind foarte lent, durează în jur de 1000 de ani.
Bacteria descoperită a fost testată cu succes pe unul dintre cele mai comune tipuri de plastic, terafltalatul de polietilenă (PET-ul), material folosit de obicei la sticlele în care sunt îmbuteliate băuturile alcoolice sau răcoritoare, produsele cosmetice sau detergenţii de uz casnic.
Bacteria identificată Shosuke Yoshida şi Kazumi Hiraga (doi dintre savanţii niponi care au participat la proiect) poartă numele de ”Ideonella sakaiensis”, iar cercetarea a fost publicată vineri, în revista academică ”Science”. Savanţii au încercat să depisteze în cadrul proiectului de cercetare organisme ce pot fi stimulate să consume plasticul mai rapid decât se descompune acesta în mod normal.
Organismul microscopic unicelular, ”Ideonella sakaiensis”, ar putea determina crearea unei noi strategii de bioremediere a planetei, a declarat Shosuke Yoshida.
Materialele plastice eliberează chimicale periculoase în sol, după care ajung în pânza freatică şi pot afecta speciile care consumă apa.
Un produs din plastic se degradează natural în perioade cuprinse între câteva zeci şi câteva sute de ani, în funcţie de condiţiile de mediu (expuse la soare, îngropate în pământ, ajunse în apă etc.). Se estimează însă că anumite plastice urmează să reziste în natură până la 1.000 de ani sau mai mult, iar pe fondul supraconsumului acumulările de plastic în viitor ale planetei vor fi uriaşe.
Până în prezent, plasticul a rămas o problemă pentru Terra. O echipă de cercetători americani a prezentat în urmă cu câţiva ani datele adunate de o serii de studii marine în perioada 1986-2008, care au implicat peste 6.000 de aruncări de năvoade ce au colectat peste 64.000 de fragmente de plastic din Oceanul Antaltic, lângă coasta Americii de Nord. Cea mai mare cantitate din setul de date a fost colectată în 1997, când 1.069 de fragmente de plastic s-au prins în plasele cercetătorilor într-o operaţiune de doar 30 de minute, ceea ce insemna 580.000 de bucăţi pe kilometru pătrat.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
