Raluca Turcan, ministrul Culturii de la momentul deschiderii expoziţiei „Dacia! Regatul aurului şi argintului”, găzduită începând din iulie 2024 de Muzeul Drents, din Olanda, spunea la cel moment că a fost o plăcere să se afle în Drenthe, „regiune a Olandei despre care Vincent van Gogh spunea că e atât de frumoasă încât îl copleşeşte”. Turcan aprecia „generozitatea” cu care şi-a deschis porţile unul dintre „cele mai vechi şi mai prestigioase muzee olandeze, Drents Museum, din oraşul Assen şi lăuda organizarea expoziţiei într-o perioadă „foarte scurtă de timp, în şapte luni, neobişnuit pentru expoziţiile internaţionale cu bunuri de o asemenea valoare”. Fostul ministru al Culturii nu a avut însă, până acum, nicio reacţie în cazul furtului unor obiecte de tezaur dacic, cel mai important fiind Coiful de Aur de la Coţofeneşti.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

„M-am aflat ieri într-unul dintre cele mai vechi şi mai prestigioase muzee olandeze, Drents Museum, din oraşul Assen, care şi-a deschis porţile, cu generozitate, pentru un extraordinar tezaur românesc -  expoziţia „Dacia! Rijk van goud en zilver” / „Dacia! Regatul aurului şi argintului”. Este un eveniment de înaltă ţinută, prin care comori arheologice româneşti de origine geto-dacică ajung să fie cunoscute publicului olandez”, scria, în 10 iulie 2024, pe pagina sa de Facebook, ministrul Culturii de la acea vreme, Raluca Turcan.



Ea îi mulţumea pentru invitaţie şi în special pentru organizarea acestei expoziţii directorului Muzeului Drents, Harry Tupan, şi directorului Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, precum şi echipelor lor.

„Dacia a fost într-adevăr un regat al aurului şi argintului, lăsându-ne o moştenire culturală impresionantă, pe care România e dornică să o împărtăşească Europei şi lumii. Salut prin urmare această frumoasă dovadă a dialogului intercultural dintre România şi Ţările de Jos prin intermediul artei antice de pe teritoriul ţării noastre. Ca ministru al Culturii, vreau să felicit din inimă Muzeul Naţional de Istorie a României şi Muzeul Drents pentru colaborarea în realizarea acestui act cultural! Meritul colaborării este cu atât mai mare cu cât expoziţia a fost realizată într-o perioadă foarte scurtă de timp, în şapte luni, ceea ce e neobişnuit pentru organizarea expoziţiilor internaţionale cu bunuri de o asemenea valoare. Când două muzee se bazează însă pe încredere şi profesionalism, câştigă cultura şi publicul iubitor de cultură”, afirma Raluca Turcan într-o postare pe pagina sa de Facebook, din 10 iulie 2024.



Ea preciza că expoziţia curatoriată de Muzeul Naţional de Istorie a României şi Muzeul Drents cuprinde elemente ce provin din colecţiile a 18 muzee româneşti şi mulţumea managerilor şi profesioniştilor din aceste instituţii.

”Cele aproape 700 de piese fac parte din peste 50 de tezaure şi constituie cea mai reprezentativă selecţie de bunuri din metale preţioase ale vechii Dacii descoperite până acum în România. Este o premieră expoziţională în mediul cultural olandez, fiind pentru prima dată când obiecte arheologice unicat provenind din patrimoniul naţional al României sunt prezentate într-o expoziţie aici, în Ţările de Jos. Sunt sigură că cele şase luni de zile ale acestei expoziţii vor fi prilej de încântare pentru vizitatori şi ocazie pentru mai buna cunoaştere a comorilor antice ale României”, spunea Turcan.



Fostul ministru al Culturii prezica atunci că a fost o plăcere să se afle în Drenthe, în această „regiune a Olandei despre care Vincent van Gogh spunea că e atât de frumoasă încât îl copleşeşte”.

„Mulţumesc directorului Muzeului Naţional de Istorie a României, domnul Ernest Oberländer-Târnoveanu pentru conceperea şi realizarea acestei expoziţii. Este un om care ştie să adune în jurul lui profesionişti şi împreună să îmbogăţească şi să valorifice patrimoniul cultural românesc. Mulţumesc gazdelor şi prietenilor noştri olandezi - Marco Out, primarul oraşului Assen şi Harry Tupan, directorul Muzeului Drents - precum şi E.S domnului Lucian Fătu, ambasador al României în Regatul Ţărilor de Jos şi scriitoarei olandeze de origine română, Mira Feticu, pentru susţinere şi doresc să continuăm acest dialog intercultural”, îşi încheie Raluca turcan postarea pe pagina de Facebook, la momentul respectiv.



Până la acest moment, fostul ministru al Culturii Raluca Turcan nu a avut nicio reacţie în legătură cu furtul unor obiecte unicat de tezaur dacic din Muzeul Drents.

În urma unei explozii produse sâmbătă dimineaţă, în incinta Muzeului Drents, din Assen (Ţările de Jos), care găzduieşte o expoziţie cu vechi obiecte dacice, un număr de exponate din expoziţie au fost furate de persoane încă neidentificate. MAE a precizat că au fost alertate ambasadele României în toate ţările vecine pentru a cere sprijin autorităţilor competente.

Poliţia olandeză a activat mecanismul de cooperare transfrontalieră şi a informat Interpol. Poliţiştii suspectează că furtul de la Muzeul Drents a fost o operaţiune planificată cu atenţie, iar anchetatorii caută acum filmările făcute de camerele de supraveghere şi adună relatări ale martorilor.

Jurnaliştii notează, citând un istoric, că în general astfel de obiecte sunt furate pentru a fi topite şi dau exemple similare, în care obiecte vechi, de mare valoare, nu au fost niciodată găsite.

Printre obiectele furate se numără trei brăţări de aur şi piesa centrală a expoziţiei, Coiful de aur de la Coţofeneşti, care fusese prezentat în toate materialele promoţionale.

Poliţia Română a deschis, din oficiu, în acest caz, un dosar penal pentru furt calificat şi nerespectarea regimului armelor, muniţiilor şi materiilor explozive, dosar care va fi preluat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Muzeul Naţional de Istorie a României a informat că toate piesele aflate în Muzeul Drents, din Assen, au fost asigurate înainte de a fi trimise în Regatul Ţărilor de Jos, conform legislaţiei româneşti şi practicilor internaţionale referitoare la organizarea expoziţiilor. Potrivit informării, atât spaţiul, cât şi vitrinele în care erau prezentate bunurile de patrimoniu erau securizate şi aveau instalate sisteme de supraveghere, precum şi sisteme de alarmă conectate cu poliţia locala, care a putut astfel să intervină imediat.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.