O hartă cu locurile reprezentative din literatura Hortensiei-Papadat Bengescu, considerată creatoarea romanului citadin modern, dar şi o hartă a corespondenţei scriitoarelor române active în perioada interbelică vor fi expuse la Muzeul Naţional al Literaturii Române în „Oraşul scriitoarelor. Peisaj urban în literatura scrisă de femei”, expoziţie care va fi deschisă în 15 ianuarie.
Expoziţia „Oraşul scriitoarelor. Peisaj urban în literatura scrisă de femei” va fi deschisă miercuri, de la Ziua Culturii Naţionale, la Muzeul Naţional al Literaturii Române. Evenimentul va avea loc la sediul din Calea Griviţei nr. 64-66 al Muzeului, începând cu ora 18.00, în prezenţa invitaţilor: Alina Pavelescu, Carmen Muşat, Bianca Cernat, Andreea Răsuceanu şi Constantin Goagea. Amfitrion, Ioan Cristescu, directorul MNLR.
Expoziţia „Oraşul scriitoarelor. Peisaj urban în literatura scrisă de femei” propune publicului un exerciţiu de recuperare a operelor şi biografiilor unor scriitoare active în perioada interbelică: Hortensia Papadat-Bengescu, Mărgărita Miller-Verghy, Bucura Dumbravă, Aida Vrioni, Natalia Negru, Alice Voinescu, Martha Bibescu, Ticu Archip, Zoe Verbiceanu, Henriette Yvonne Stahl, Sanda Movilă, Cella Serghi, Lucia Demetrius, Ioana Postelnicu, Anişoara Odeanu, Sorana Gurian, Maria Banuş, Jeni Acterian.
Pentru prima dată într-un discurs expoziţional, literatura şi biografia acestor autoare sunt puse în legătură cu spaţiul citadin, astfel configurându-se o întreagă reţea de relaţii, ce scot la iveală semnificaţii suplimentare, care dau seamă de relevanţa literară a unor opere aflate în aşteptarea unei necesare reevaluări. Spirite ale modernităţii, autoarele sunt nişte citadine - în dubla dimensiune a biografiei şi creaţiei, contribuind la ceea ce critica literară a numit citadinizarea literaturii. Scriitoarele şi personajele lor locuiesc în oraş, se plimbă pe marile bulevarde, prin parcuri, trec prin cafenele şi alte locuri ale boemei, intră în librării, cinematografe, expoziţii, redacţii de reviste, teatre, cenacluri, şcoli, licee sau universităţi. Astfel, imaginea oraşului modern, în toate straturile sale, de la periferie la centru, se regăseşte deopotrivă în biografie şi literatură, iar un proces al evoluţiei urbane devine evident.
Expoziţia cuprinde, pe lângă o metaforică „revistă a scriitoarelor”, recreată vizual de echipa de arhitecţi de la Zeppelin, şi trei hărţi: o reprezentare a Bucureştiului ficţional şi a celui real, o hartă separată, cu locurile reprezentative din literatura Hortensiei-Papadat Bengescu, considerată creatoarea romanului citadin modern, dar şi o hartă a corespondenţei scriitoarelor, ce arată oraşele către care pleacă şi din care se întorc scrisorile lor. Două proiecţii vor recrea atmosfera din Bucureştiul interbelic, vizual şi sonor: vizitatorul va păşi de-a lungul unei străzi a scriitoarelor şi va asculta sunetele oraşului.
Expoziţia valorifică documente originale din patrimoniul MNLR şi ANR (manuscrise, scrisori, cărţi poştale, acte, fotografii, cărţi, reviste, obiecte).
Durată expoziţie: 15 ianuarie - 8 februarie 2025.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
