DOCUMENTAR: Sala Tronului, locul în care românii vor putea veni pentru a-i aduce un omagiu Reginei Ana. GALERIE FOTO

Sicriul cu trupul neînsufleţit al Reginei Ana va fi adus marţi, la Bucureşti. Sala Tronului, de la Palatul Regal, va fi locul în care românii vor putea veni, timp de două zile, pentru a-i aduce un ultim omagiu celei care i-a fost alături timp de 68 de ani Regelui Mihai.

Agenţia de presă News.ro prezintă date referitoare la Palatul Regal şi la Sala Tronului, dar şi la Castelul Peleş, Piaţa Palatului, Mănăstirea şi noua Catedrală Episcopală de la Curtea de Argeş, unde vor avea loc ceremonii funerare pentru Regina Ana:

Castelul Peleş

Fostă reşedinţă de vară a regilor României, Castelul Peleş a fost construit  în 1883, la dorinţa Regelui Carol I al României (1866-1914), după planurile arhitecţilor Johannes Schultz, Carol Benesch şi Karel Liman, şi a fost decorat de celebrii decoratori J. D. Heymann din Hamburg, August Bembé din Mainz şi Bernhard Ludwig din Viena.

Castelul are 160 de camere şi mai multe intrări şi scări interioare. Turnul central măsoară 66 de metri înălţime. Pe lângă Peleşul propriu-zis, au mai fost ridicate încă două construcţii mai mici, Pelişorul şi Foişorul.

Peleşul are o sală de teatru, cu o mică scenă şi 60 de locuri, plus loja regală. Castelul avea dotări foarte moderne pentru epoca în care a fost construit. De exemplu, plafonul de sticlă al holului de onoare este mobil, putând fi acţionat de un motor electric. Încă din 1883, castelul a avut încălzire centrală.

Pe lângă castel au fost construite Pelişorul, Corpul de Gardă, Economatul, Casa de Vânătoare Foişor, Grajdurile, Uzina Electrică şi Vila Şipot. Până la terminarea castelului (1883), Regele Carol I şi Regina Elisabeta au locuit la casa de vânătoare, terminată înaintea castelului. Datorită uzinei electrice proprii, Peleşul a fost primul castel complet electrificat din Europa.

Aici s-a născut regele Carol al II-lea, iar la Foişor, regele Mihai I. Nunta principesei Ileana, una dintre surorile lui Carol al II-lea, a avut loc în 1921, tot la Peleş.

Până în 1948, castelul a fost reşedinţă regală, după această dată fiind confiscat de regimul comunist. În 1953, Peleşul devine muzeu. După 1989, castelul şi Pelişorul reintră în circuitul turistic. În 2007, castelul Peleş a fost retrocedat Regelui Mihai I, care decide să îl păstreze ca muzeu.

Palatul Regal şi Sala Tronului

Inaugurat la 1 ianuarie 1935, palatul a fost deschis printr-o ceremonie la care au participat 600 de persoane. Realizată după planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu, construcţia este în formă de U, cu o curte interioară. Faţada are două intrări: intrarea din stânga era folosită de rege şi de oaspeţii săi, iar cea din dreapta era destinată demnitarilor.

Carol I a apelat la artişti renumiţi pentru a decora Palatul, care a găzduit în epocă nenumărate evenimente - baluri regale (trei pe sezon), care se organizau în Sufrageria Regală, dar şi Ziua Regelui. Carol al ll-lea  s-a implicat şi el în amenajarea palatului, forma de U a clădirii, modernizările Sălii Tronului şi Scării Voievozilor fiind şi rezultatul contribuţiei sale.

O monumentală scară din marmură de Carrara, Scara Voievozilor, conduce vizitatorul către Sala Tronului. 

Plafonul este decorat cu o scenă a Unirii, pictată de Arthur Verona, iar în medalioane sunt înfăţişaţi regi şi voievozi ai României. Astăzi, în incinta Sălii Tronului a fost aşezată o fotografie a tronului în mărime naturală.

La 6 septembrie 1940, în Sala Tronului a avut loc ceremonia de depunere a jurământului de către Regele Mihai, în prezenţa generalului Ion Antonescu, a patriarhului şi a preşedintelui Curţii de Casaţie.

Piaţa Palatului

“Vechea piaţă a Palatului Regal e opera urbanistică a arhitectului francez Paul Gottereau, autorul clădirii Fundaţiei Carol I. A dat faţadei o curbură concavă pentru ca să mărească importanţa acestei pieţe, la concepţia căreia a respectat principiul clasic după care s-au realizat toate pieţele monumentale din epoca Renaşterii şi epoca modernă: ca piaţa să fie complet încadrată de clădiri în proporţie cu dimensiunile ei şi dacă se poate să aibă acelaşi caracter arhitectural. Cele patru mari clădiri care încadrau vechea piaţă satisfăceau acest principiu, iar Palatul Regal apărea în proporţii favorabile, ba chiar monumentale, cu toată diferenţa de nivel faţă de Calea Victoriei, fiind mai jos, în defavoarea proporţiei de înălţime”, scria "Gazeta Municipală" în aprilie 1942.

Simbol al monarhiei, Piaţa Palatului a fost redenumită Piaţa Revoluţiei după evenimentele din decembrie 1989. Fosta Piaţă a Palatului este mărginită de Palatul Regal, Ateneul Român, Biblioteca Centrală Universitară (fostă Palat al Fundaţiei Universitare Carol I) şi de Ministerul Afacerilor Interne.

Mănăstirea Curtea de Argeş

Mănăstirea Curtea de Argeş este unul dintre cele mai celebre monumente de arhitectură din Ţara Românească, ctitorie a domnitorului Neagoe Basarab (1512 — 1517) construită pe locul vechii mitropolii (1359).

Aici sunt mormintele Regelui Carol I (1881-1914) şi al Reginei Elisabeta (1881-1916), iar de cealaltă parte se află mormintele Regelui Ferdinand (1914-1927) şi al Reginei Maria (1914-1927).

Într-o criptă special amenajată se găseşte sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale Regelui Carol al II-lea (1930-1940), aduse în 2003 de la Lisabona, unde acesta a fost înhumat în 1953.

Regina Ana va fi înmormântată sâmbătă, în noua Catedrală Episcopală de la Curtea de Argeş, care a fost ridicată la intrare în incinta Mănăstirii Curtea de Argeş. 

Construcţia noului lăcaş de cult a început în 2009, în prezenţa custodelui Coroanei, Principesa Margareta, şi a Principelui Radu.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.