A fost ales proiectul care va reprezenta România la cea de-a 19-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Arhitectură - la Biennale di Venezia, care este programată să aibă loc în perioada 10 mai - 23 noiembrie cu tema „Intelligens. Natural. Artificial. Collective”, anunţă Ministerul Culturii.
Proiectul „Human Scale” a fost desemnat câştigător, cu un punctaj de 91,14, pentru a
Conform motivării, Comisia de selecţie a apreciat proiectul „Human Scale” pentru abordarea unei teme mai rar analizate în arhitectura contemporană, dar atât de esenţială de-a lungul istoriei arhitecturii, şi anume desenul de arhitectură, care s-a desprins din artele plastice, ca instrument de comunicare a proiectelor şi care a avut o evoluţie independentă, mai ales începând cu secolul al XX-lea. Explorarea desenului de arhitectură ca formă de gândire şi conectarea acestuia cu temele modernităţii şi post-umanismului subliniază relevanţa unei arhitecturi centrate pe oameni şi pe conexiunile lor esenţiale cu spaţiul.
Expoziţia studiază zona de suprapunere dintre artele vizuale şi arhitectură, printr-un dialog între desenele arhitecţilor români din secolul al XX-lea şi opera artistului Vlad Nancă, cunoscut pentru lucrările lui care prelucrează elementele şi detaliile arhitecturii construite din a doua parte a secolului trecut, folosind de asemenea ca puncte de referinţă şi de limbaj desenele de arhitectură ale arhitecţilor aceleaşi perioade. Ambele spaţii expoziţionale prezintă o colecţie impresionantă de desene de arhitectură semnate de arhitecţi români celebri moderni şi contemporani. Prin jocul subtil dintre siluetele umane, umbrele vizitatorilor şi spaţiile translucide, proiectul transformă pavilionul într-un loc viu, în care umanitatea devine protagonistul principal al unui discurs despre intuiţie, memorie şi perspectivă. Explorarea desenului de arhitectură ca formă de gândire şi conectarea acestuia cu temele modernităţii şi post-umanismului subliniază relevanţa unei arhitecturi centrate pe oameni şi pe conexiunile lor esenţiale cu spaţiul.
Proiectul care a obţinut locul al doilea, cu 82,29 de puncte, este „Landscapes of Care with Wildflowers”
Proiectul „Peisaje ale îngrijirii cu flori de câmp” explorează spaţiile domestice colective postsocialiste, subliniind transformarea lor prin practici de îngrijire ecologică şi socială, respectiv evidenţiind rolul balcoanelor şi curţilor urbane ca spaţii ale rezilienţei şi conexiunii cu natura. Juriul a apreciat sensibilitatea propunerii, precum şi dedicaţia de a ilustra cum grija pentru mediul în care trăim este fundamentală pentru viitorul nostru ca societate. Arhitectura este o parte indivizibilă de viaţa noastră cotidiană, iar proiectul propus ilustrează acest lucru prin prisma unui tip de micro-spaţii ce transformă fragilitatea în rezilienţă, conectare şi grijă. Proiectul reafirmă rolul arhitecturii în regândirea relaţiei dintre memorie, comunitate şi natură, aliniindu-se temei Bienalei despre imaginaţia colectivă şi adaptabilitate.
Locul al treilea a revenit proiectului „New Heritage”, cu un punctaj de 75,86.
Juriul a apreciat ideea prin care patrimoniul cultural poate fi reinterpretat şi integrat în practici arhitecturale contemporane, oferind în acelaşi timp soluţii sustenabile pentru viitor. Proiectul explorează relaţia dintre arhitectură, peisaje culturale şi comunitate, aducând în prim-plan un dialog captivant între tehnologiile moderne şi tradiţiile locale, creând o punte între trecut şi viitor. Fiecare element al expoziţiei este gândit să ofere o experienţă imersivă şi educativă, de la designul adăpostului-experiment, care evidenţiază utilizarea materialelor naturale şi tehnicilor tradiţionale, până la prezentarea sensibilă a peisajelor culturale din România prin imagini, machete şi instalaţii artistice. Promovarea conceptului de „slow turism” subliniază importanţa sustenabilităţii şi a intervenţiilor creative care respectă ecologia, cultura şi comunităţile locale. Prin integrarea componentelor multimedia şi a unor iniţiative educative, proiectul oferă vizitatorilor nu doar o incursiune vizuală impresionantă, ci şi o invitaţie activă de a redescoperi şi de a valorifica patrimoniul natural şi cultural românesc.
Uniunea Arhitecţilor din România va acorda următoarele premii:
Premiul I, pentru proiectul câştigător, în valoare de 6500 lei/net;
Premiul II, pentru proiectul situat pe locul II, în valoare de 4500 lei/net;
Premiul III, pentru proiectul situat pe locul III, în valoare de 3500 lei/net.
Participanţii la etapa a II-a a Concursului pot depune contestaţii privind exclusiv modalitatea în care a fost respectat regulamentul de organizare a Concursului, conform art. 9 din Regulamentul de organizare a Concursului, la sediul Uniunii Arhitecţilor din România din str. Jean Louis Calderon nr. 48, sector 2, 020038 Bucureşti sau online, prin e-mail, la adresa bav2025@uniuneaarhitectilor.ro până la data de 10 ianuarie 2025, ora 17:00.
Acestea vor fi analizate şi soluţionate până la data de 14 ianuarie 2025 de Comisia de soluţionare a contestaţiilor. Anunţarea câştigătorului va avea loc în urma soluţionării contestaţiilor, în data de 14 ianuarie 2025.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
