De la moara de apă, la roboţi industriali şi până la transformarea muncii fizice în procese digitale, oamenii au folosit toate resursele disponibile pentru a se degreva de efort, obţinând în acelaşi timp rezultatele dorite. Această dorinţă a dus la progrese semnificative în productivitate, permiţându-ne să ne concentrăm asupra sarcinilor mai complexe care necesită inteligenţa şi creativitatea umană. Procesul de transfer al sarcinilor repetitive către tehnologie s-a manifestat prin diferite forme de automatizare, cele mai remarcabile fiind automatizarea mecanică şi, în era noastră, automatizarea digitală.
Automatizarea mecanică îşi are rădăcinile în revoluţia industrială, folosind utilaje pentru a efectua sarcini fizice repetitive. Benzile rulante din fabrici sau roboţii industriali care asamblează produse sunt exemple clasice. Totuşi, automatizarea mecanică se limitează la sarcini fizice, fără a putea gestiona complexitatea şi mai ales flexibilitatea cerute de procesele de business contemporane.
Automatizarea digitală utilizează tehnologia informaţiei (IT) pentru a transforma procesele manuale în procese automate, incluzând gestionarea datelor, precum şi executarea de acţiuni digitale de către programe în locul oamenilor. Acest tip de automatizare se aplică în diverse domenii, cum ar fi gestionarea relaţiilor cu clienţii, contabilitatea, resursele umane, marketing şi multe altele. Astfel, companiile pot răspunde mai rapid la schimbările din piaţă, pot personaliza serviciile pentru clienţi şi pot optimiza operaţiunile interne pentru a atinge o eficienţă maximă.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Dintre cele mai notabile forme de automatizare digitală se remarcă platformele no-code, low-code. Acestea oferă o modalitate inovatoare de a transforma procesele tradiţionale în procese digitale eliminând nevoia de programare complexă. Prin interfeţe vizuale intuitive şi instrumente drag-and-drop, utilizatorii pot crea aplicaţii personalizate care automatizează fluxurile de lucru, elimină sarcinile repetitive şi îmbunătăţesc eficienţa generală. Astfel, platformele low-code democratizează dezvoltarea de software, permiţând organizaţiilor să îşi adapteze rapid operaţiunile la nevoile actuale fără investiţii substanţiale într-un departament de IT dedicat.
Un exemplu local de o astfel de platformă este Timeqode dezvoltată de Arggo, o companie de consultanţă IT şi dezvoltare de software 100% românească. Fie că este vorba de gestionarea cererilor de concediu în resurse umane, de automatizarea fluxurilor de aprobare în finanţe, sau de crearea de sisteme de programări pentru pacienţi în industria medicală, Timeqode oferă flexibilitatea necesară pentru a digitaliza orice proces.
Subliniind flexibilitatea Timeqode, Alexandru Radu, Head of Business Growth la Arggo, afirmă:“Cu ajutorul platformei Timeqode, creăm soluţii care ajută colaboratorii noştri să-şi automatizeze orice proces îşi doresc. Ei pot opta pentru un proces sau o soluţie de digitalizare gata construită, o aplicaţie realizată la comandă mai rapid şi mai eficient decât în modul clasic, sau pot alege să folosească platforma în mod independent pentru a-şi crea propriile aplicaţii. De asemenea, Timeqode poate fi adoptată şi de companiile din industria IT, Arggo punând la dispoziţie un program care doreşte să atragă parteneri din toată lumea într-un ecosistem cu un scop comun, eficientizarea timpului prin digitalizare.”
Astăzi nu mai este vorba doar de degrevarea de efort, atomatizarea devenind o necesitate stringentă pentru companiile care doresc să rămână competitive pe piaţă. Platformele low-code precum Timeqode oferă o modalitate accesibilă şi flexibilă de a automatiza procesele, sporind eficienţa, productivitatea şi adaptabilitatea organizaţiilor la dinamica pieţei.
Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.